Amânarea Planului Național Strategic
Negocierile privind plățile redistributive, schemele ecologice, agricultura ecologică pot fi o problemă.
Este posibil să se prezinte planurile strategice naționale după termenul limită de 1 ianuarie 2022. Acest lucru a fost solicitat de unii miniștri ai agriculturii în timpul discuțiilor purtate în 6 și 7 septembrie în Slovenia la reuniunea lor informală.
Marea temere este că nu vor avea suficient timp după ce a devenit clar că actele de punere în aplicare PAC nu vor fi publicate până la sfârșitul lunii noiembrie sau chiar la începutul lunii decembrie.
„Avem nevoie de legislație secundară pentru a avea toate detaliile și pentru a finaliza planurile noastre și asta necesită timp. Suntem îngrijorați „, au explicat unele delegații.
Aceștia au subliniat că proiectul de regulament privind planurile strategice permite prezentarea unui plan strategic național incomplet în cazuri justificate în mod corespunzător. Cu toate acestea, comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski se opune acestei amânări. El a menționat că planurile strategice complete ar trebui prezentate până la sfârșitul lunii decembrie.
„Mă aștept ca negocierile să fie dificile cu privire la aspecte precum suma plăților redistributive, schemele ecologice, agricultura ecologică. Problema va fi să stabilim dacă aceste planuri sunt suficient de ambițioase din punct de vedere al mediului sau dacă trebuie consolidate”, a spus comisarul Wojciechowski.
România și alte șase țări au trimis o scrisoare comună către PE, solicitând o sesiune plenară cât mai curând posibil în care să se adopte regulile pentru noua perioadă de programare. Scrisoarea a fost semnată de miniștrii agriculturii din Bulgaria, Croația, România, Republica Cehă, Ungaria, Republica Slovacă și Polonia.
Ce spune Adrian Oros?
”Autoritățile statelor membre trebuie să finalizeze procesul de planificare strategică și să transmită planurile naționale înainte de sfârșitul anului. Pentru a finaliza cu succes acest exercițiu plin de provocări avem nevoie, pe lângă adoptarea regulamentelor de bază, și de actele corespunzătoare de punere în aplicare. Adoptarea acestei legislații secundare este posibilă doar după intrarea în vigoare a actelor de bază, ca urmare a publicării lor în Jurnalul Oficial. Credem că Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene au o responsabilitate politică comună față de fermierii europeni, de aceea ne-am adresat domnului Norbert Lins să facă tot ceea ce este posibil pentru convocarea și votarea în plen a celor trei reglementări PAC, cât se poate de repede”, a afirmat ministrul Adrian Oros.
Planul Naţional Strategic este (și) despre cheltuirea sumelor alocate României prin Politica Agricolă Comună
În perioada 2021-2027, ţara noastră va primi, prin Politica Agricolă Comună, 21,65 miliarde euro. Din plăţile directe de 13,6 miliarde euro, 25% trebuie să finanţeze agricultura ecologică, prin aşa-numitele ecoscheme.
Oros se laudă că Planul Naţional Strategic este elaborat pe baza discuţiilor cu asociaţiile de fermieri. Peste 100 de asociaţii de fermieri au participat la dezbaterile organizate de Ministerul Agriculturii, a afirmat, ieri, ministrul Adrian Oros, în cadrul unei conferinţe de presă.
„Am văzut zilele trecute că unii europarlamentari care nu înţeleg cum se elaborează Politica Agricolă Comună, care sunt stadiile, care sunt termenele, au început să spună – şi am înţeles că au sunat pe unii fermieri – că nu ştiu ce hârtie nu a trimis ministrul la Bruxelles. Fermierii bineînţeles că ştiu pentru că tot acest Program Naţional Strategic l-am elaborat împreună, începând de anul trecut, în Comitetul de Monitorizare, unde sunt peste 100 de asociaţii de fermieri din toate domeniile. Am lucrat la analiza nevoilor, analiza swot, analize pe care le-am transmis la Bruxelles, analize pe care le-am făcut publice şi pe baza cărora, practic, am alcătuit Programul de Tranziţie. Pentru că Programul Naţional Strategic – Politica Agricolă Comună – va începe efectiv din 2023. Sunt doi ani de tranziţie. În aceşti doi ani de tranziţie, noi, pentru Pilonul II, pentru Măsuri de Sprijin, am transmis măsuri de sprijin în cuantum de 3,2 miliarde de euro, măsuri care veneau să acopere acele nevoi şi acele priorităţi pe care agricultura românească le are şi care din 2023 vor fi continuate”, a spus Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Plăţile directe vor suferi modificări prin prisma noilor strategii europene – „Biodiversitate” şi „Farm to fork” – ce prevăd ecoscheme, care condiţionează efectuarea a aproape 25% din plăţile directe din Pilonul I.
„Încă lucrăm la simularea de ecoscheme pentru că vrem ca acestea să fie accesate de toţi fermierii, ele fiind obligatorii în ţările membre şi voluntare pentru fermieri. Ori, dacă aceste ecoscheme nu sunt accesate, atunci există riscul ca banii să se piardă. Sigur, există acea perioadă de învăţare, pe care am negociat-o toate ţările europene, 2023 – 2024, în aşa fel ca sumele respective din ecoscheme să poată fi direcţionate către alte măsuri de sprijin. Dar din 2025, practic, va trebui să absorbim prin aceste ecoscheme toate sumele. Noi lucrăm împreună cu asociaţiile reprezentative de fermieri la aceste ecoscheme pentru toate domeniile şi pentru toate zonele din ţară, pentru că vrem să fie acoperitoare”, a spus Adrian Oros.
