De la sămânța de grâu, la 6.25 t/ha cu 42 kg N/ha

De la sămânța de grâu, la 6.25 t/ha cu 42 kg N/ha. Am redus la maxim inputurile la grâu

Majoritatea fermierilor ar dori să reducă inputurile, mai ales având în vedere prețurile actuale, dar fermierul nostru dobrogean a mers mult mai departe decât ar considera majoritatea în acest sezon.

El subliniază o serie de factori care l-au condus pe o cale în care, până acum, a cheltuit maxim 875 de lei/ha pentru grâul său, pentru fertilizare și tratamente.

Vremea

La începutul lunii mai, o mare parte din grâu, semănat după rapiță, încă aștepta o primă aplicare de îngrășăminte cu azot. Nu așa am planificat, spune el.

„Am cumpărat îngrășământ, dar lipsa ploii m-a făcut să amân aplicarea.”

Ploaia dorită nu a sosit decât la începutul lunii mai, când a aplicat 42 kg N/ha.

„Probabil s-a dovedit corect. Analizele din aprilie îmi arătau că nu era deficiență de azot.”

Fermierul nostru nu este la prima experiență când reduce doza de azot. În urmă cu două sezoane, a redus doza de azot cu 10%, iar sezonul trecut cu încă 25%, aplicând un total de aproximativ 85 kg N/ha.

„Știu că am redus cam mult, dar…”, spune el. Dar această recunoaștere nu l-a împiedicat să meargă și mai departe în acest sezon.

Cercul vicios

Încercarea de a scădea costurile este un alt factor din spatele tacticilor radicale ale fermierului în acest sezon.

„Am adoptat ideea de a folosi cât mai puține inputuri pentru că este pur și simplu un cerc vicios – cu cât pui mai mult, cu atât trebuie să pui și mai mult.”

De exemplu, azotul va conduce la boli, crescând nevoia de fungicide în timpul sezonului, spune el.

În urmă cu trei sezoane, de obicei efectuam trei tratamente cu fungicide.

În acest sezon, singurul tratament a fost cu tebuconazol + metconazol + fluxapyroxad, la sfârșitul lunii aprilie.

Bacterii fixatoare de azot

În timp ce inputurile chimice au fost reduse la maxim, s-au folosit diverse biopreparate bacteriene.

Un produs aplicat este Azotohelp – Azotobacter chroococcum 1×10⁹ CFU / ml, care conține o colecție de bacterii fixatoare de azot pentru a transforma azotul atmosferic și N din materia organică în amoniu ușor disponibil pentru plantă.

Aplicarea de bacterii fixatoare de azot reduce nevoia plantei de a căuta surse naturale de azot, sugerează el.

S-au efectuat trei aplicări – 0,5 L + 0,5 L + 0,5 L fenofaza EC 30; EC 31-32; EC 39

Economie

Ținând cont inclusive de costurile cu arenda și utilajele, fermierul constănțean are nevoie să aibă o producție medie de peste 5 t/ha pentru a fi profitabil.

S-a închis cu o medie de 6,25 t/ha.

Anul trecut a avut o medie de 6,9 t/ha cu azot puțin mai mult. În trecut, cu costuri mult mai mari, sărea de 9 t/ha.

Chiar și într-un sezon în care utilizează aproximativ 80 kg N/ha, ceea ce i-ar crește costurile până la 2385 lei/ha, fermierul este sigur că costul său pe tona de grâu este comparabil cu un sistem ce utilizează azot așa cum recomandă manualul.

„Dacă pot ajunge la 7 t/ha, costul meu pe tonă ar fi de 340 de lei. Practica standard bazată pe îngrășământ (azotat de amoniu) la 3980 plata cash; 4220 plata la 31.07.2022 și până la șase tratamente cu fungicide și erbicide care costă în jur de 1700 lei/ha ar necesita o producție mult mai mare pentru a egala sistemul meu.”

„Chiar și la 5 t/ha, aș avea profit în climatul actual de prețuri volatile și vreme. Dar există atât de multe variabile în agricultură și niciun sistem nu se potrivește fiecărei ferme. Dacă aveți un teren bun, este logic să faceți eforturi pentru producție.”