Fermierii trebuie să crească investiţiile în sistemele de irigat
Deşi suprafaţa pregătită pentru irigaţii a fost de 1,3 milioane de hectare, conform datelor ANIF, în acest an s-au irigat circa 500.000 de hectare la nivel naţional, mai puţin de 10% din suprafaţa cultivată cu cereale şi alte 500.000 de hectare sunt afectate de secetă.
Gabriel Stanciu, preşedintele Cooperativei agricole Braicoop din Brăila: „Fermierii vor creşte investiţiile în sistemele de irigat, pentru că au văzut ce a fost şi în 2020, şi anul acesta. Însă, vom avea nevoie de mai multă apă şi pentru acest lucru infrastructura ANIF trebuie să fie modernizată şi reparată, canale de aducţiune trebuie să fie impermeabilizate, astfel încât să nu se mai piardă volumele de apă care este necesar să ajungă la staţiile de punere sub presiune a apei, şi ar fi ideal să se găsească finanţare şi pentru organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii“.
„Trebuie continuat proiectul de modernizare a infrastructurii, astfel încât să fie asigurat volumul de apă necesar la timp. (…) Sunt sisteme de irigaţii pentru care modernizarea a fost începută de mult, dar nu s-a încheiat şi ar fi ideal să se continue acum. În anumite zone, ar trebui înlocuite agregatele de pompare vechi cu agregate de ultimă generaţie care să reuşească să pompeze un volum mai mare de apă. Din discuţiile cu reprezentanţii ANIF, anul acesta sistemul de pompare – repompare a fost folosit la capacitatea maximă şi se consumă mai multă apă decât pompa din Dunăre şi în anii viitori va fi şi mai rău“, a precizat Stanciu.
În judeţul Brăila este cea mai mare suprafaţă amenajată pentru irigaţii (circa 600.000 de hectare) şi cea mai mare suprafaţă contractată pentru irigaţii în acest an (250.000 de hectare), potrivit datelor ANIF.
„În 2020, fenomenul de secetă ne-a luat pur şi simplu prin surprindere. Au fost momente în care cu toată insistenţa irigam şi nu se cunoştea aportul de apă. În 2022 sunt alte condiţii meteo faţă de 2020. În plus, anul acesta am irigat mai din timp, din perioada de răsărire, şi i-am asigurat apa plantei. Fermierii din cooperativă în acest moment îşi pot achita singuri datoriile, îşi pot susţine singuri creditele şi mare parte din membri pot face investiţii. Am analizat situaţia, am făcut schimburi de păreri şi discuţiile acestea libere ne-au dus la progres. Comunicarea este cheia, deşi la început, când ne-am asociat, eram reticenţi“, a mai spus Gabriel Stanciu.
Ședința Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură
Ministrul Petre Daea a condus în data de 23 august 2022, la sediul MADR, ședința Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură. Printre măsurile implementate până în present, ne reamintește:
- Adoptarea hotărârii de guvern privind modificarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații și a infrastructurii de desecare și drenaj din România, în vederea adaptării agriculturii la schimbările climatice și reducerea efectelor acestora asupra producției agricole, suma destinată este de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul național, care vor fi alocate până în anul 2027;
- S-au prevăzut investiții noi în infrastructura secundară de irigații din fonduri UE, în valoare de 400 milioane euro, prin Planul Național Strategic 2023-2027;
- S-au prevăzut investiții în sisteme locale de irigații din fonduri UE, în valoare de 100 milioane euro, prin Planul Național Strategic 2023-2027.
Tot ca măsuri propuse de conducerea MADR ce pot contribui la combaterea efectelor schimbărilor climatice și care vor fi implementate în perioada imediat următoare mai sunt enumerate următoarele:
- Menținerea în funcțiune a sistemului de irigații și creșterea capacității de irigat;
- Evaluarea tuturor resurselor de apă și irigare a culturilor;
- Dezvoltarea sistemelor de stimulare a precipitațiilor în cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.
