Fermierul român rămâne fără soluţii viabile de protecţia culturilor

Reducerea utilizării pesticidelor necesită „efort coordonat”. Necesitatea sprijinirii fermierilor ca o „condiție prealabilă”. Stiri agricole

Protejarea culturilor de atacul bolilor şi dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluţii disponibile pe piaţa europeană, atrage atenţia preşedintele Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), Vasile Iosif.

Potrivit AIPROM, citat de AGERPRES, s-a analizat situaţia produselor de protecţie a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind golurile de protecţie şi încercând să estimeze pierderile de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii.

„Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziţia factorilor politici, a reprezentanţilor MADR, ANF şi a asociaţiilor profesionale de fermieri. Scopul proiectului este acela de a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că protejarea culturilor de atacul bolilor şi dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluţii disponibile pe piaţa europeană. A interzice produsele de uz fitosanitar fără a pune absolut nimic în loc credem noi că nu este sănătos. Astăzi, mai avem aproximativ 30% – 40% din produsele de uz fitosanitar disponibile acum 15-20 de ani”, a susţinut Vasile Iosif.

Fermierul român rămâne încet, dar sigur fără soluţii viabile de protecţia culturilor. România are organisme de dăunare specifice, extrem de agresive, care nu sunt prezente în alte state europene.

„Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (Raţişoara Porumbului). În absenţa unei derogări pentru tratamentul la sămânţă, fermierul român nu are niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător care pune în pericol cultura de porumb, o cultură extrem de importantă în România”, a explicat acesta.

Culturile de cereale păioase ocupă astăzi cea mai mare suprafaţă cultivată a ţării, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare. Pentru a ajunge la maturitate cerealele păioase petrec aproximativ zece luni în câmp şi sunt expuse unui număr foarte mare de agenţi patogeni: boli, buruieni şi dăunători.

„Controlul chimic al acestor patogeni reprezintă cea mai eficientă armă în lupta integrată împotriva acestora, toate celelalte măsuri agrotehnice de control au rolul de a reduce atacul agenţilor patogeni fără a-i putea controla efectiv. Iniţiativa de reducere a consumului de pesticide în culturile agricole pune fermierii în situaţia de a nu mai putea face faţă presiunilor mari ale atacurilor principalilor patogeni (gândac ghebos, viermi sârmă) şi totodată creează condiţii propice de dezvoltare pentru agenţii patogeni secundari (afide, boli ale bazei tulpinii, boli ale spicului). Controlul parţial sau lipsa controlului acestor patogeni duce la bioacumulări îngrijorătoare în timp foarte scurt, producând atacuri fără precedent în culturile de cereale (ex: atacul masiv de afide, muşte ale cerealelor şi cicade din toamna lui 2019)”, a arătat Adrian Cosor, membru AIPROM.

Astfel, pe termen mediu şi lung, fără posibilitatea de alternare a modurilor de acţiune ale soluţiilor chimice, iniţiativa de reducere a consumului de pesticide va atrage după sine apariţia mai rapidă a fenomenului de rezistenţă a patogenilor la acţiunea pesticidelor, lăsând astfel fermierii fără suficiente instrumente necesare în lupta împotriva dăunătorilor şi a bolilor.

AGERPRES

Related posts

Leave a Comment