MADR: Scheme de plăți care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022

Imposibil să compensăm costurile de producție cu veniturile din vânzarea produselor agricole. Grâul ar trebui vandut la 1.500 lei pe tonă. Stiri agricole

Scheme de plăți, ca mecanisme de susținere și de garantare a protecţiei drepturilor benficiarilor, respectiv schemele de plăți directe și ajutoarele naționale tranzitorii, care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022

Schemele de plăți directe sunt următoarele:

a) schema de plată unică pe suprafață;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;

d) plata pentru tinerii fermieri;

e) schema de sprijin cuplat;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

Ajutoarele naționale tranzitorii – ANT se acordă în sectoarele vegetal și zootehnic.

Schema de plată unică pe suprafață

 Hectar eligibil înseamnă:

a) orice suprafață agricolă a exploatației care este utilizată pentru o activitate agricolă; sau

b) orice suprafață care a dat dreptul la plăți în 2008 în cadrul schemei de plată unică pe suprafață și care pe durata angajamentului relevant al fermierului individual este împădurită în temeiul art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013.

Suprafețele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt conforme cu definiția hectarului eligibil prevăzută la alin. (1) pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale.

Suprafețele coronamentelor și ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundațiilor și ale canalelor de irigații și desecare, precum și taluzurile și zonele de protecție ale căilor de comunicații nu sunt considerate suprafețe agricole.

Suprafețele utilizate pentru producția de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conținutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depășește 0,2%.

Schema de plată unică pe suprafață presupune acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producție.

Cuantumul plății unice pe suprafață se calculează prin împărțirea plafonului anual alocat schemei la numărul total de hectare eligibile declarate la nivel național în anul respectiv.

Plafonul anual alocat schemei se stabilește potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.

Cuantumul plății unice pe suprafață se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

Ajutoarele naționale tranzitorii

Ajutoarele naționale tranzitorii, denumite în continuare ANT, reprezintă plăți care se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013.

Condițiile specifice de acordare a ANT sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013.

Sancțunile pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, nu se aplică în cazul ajutoarelor naționale tranzitorii.

Plafoanele alocate ANT în sectoarele vegetal și zootehnic se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.

În anii 2021 și 2022, cuantumul total al ajutoarelor naționale tranzitorii care pot fi acordate fermierilor este limitat anual la maximum 50% din pachetele financiare sectoriale specifice, autorizate de Comisia Europeană pentru anul 2013.

Plata redistributivă

Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unică pe suprafață și se acordă gradual pentru primele 30 de ha ale exploatației agricole, indiferent de suprafața acesteia.

Pentru finanțarea plății redistributive se utilizează un procent minim de 5% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III la Regulamentul (UE) 2020/2220.

Cuantumul plății redistributive și intervalele de suprafață pentru care se acordă această plată se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.

Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care și-au fragmentat exploatațiile după 18 octombrie 2011 doar în scopul de a beneficia de plata redistributivă și nici fermierii ale căror exploatații sunt rezultatul fragmentării respective.

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu

Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafață aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă și mediu:

a) diversificarea culturilor;

b) menținerea pajiștilor permanente existente;

c) prezența unei zone de interes ecologic pe suprafața agricolă.

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, denumită în continuare plata pentru înverzire, se acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute la alin. (1) în funcție de specificul exploatației și/sau de structura culturilor.

Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică și dețin un document justificativ emis de un organism de inspecție și certificare aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1) pentru suprafețele în conversie sau certificate ale exploatației, utilizate pentru producția ecologică.

Fermierii care au întreaga exploatație ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1).

Fermierii ale căror exploatații se află integral sau parțial în zone care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, au dreptul la plata menționată în prezentul capitol, cu condiția să aplice practicile menționate în prezentul capitol, în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploatația în cauză, cu obiectivele actelor normative menționate.

În vederea finanțării plății pentru înverzire se utilizează 30% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 astfel cum a fost modificată de anexa III la Regulamentul (UE) 2020/2220.

Cuantumul plății pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărțirea plafonului stabilit potrivit prevederilor alin. (6) la numărul total de hectare eligibile.

Diversificarea culturilor constă în existența mai multor culturi pe terenul arabil, în funcție de suprafață, după cum urmează:

a) cel puțin două culturi diferite pe suprafețele cuprinse între 10 ha și 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil;

b) cel puțin trei culturi diferite pe suprafețele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil;

c) fără a aduce atingere numărului de culturi prevăzute mai sus, în cazul în care suprafața de teren arabil este cultivată în proporție de peste 75% cu iarbă ori cu alte plante erbacee sau este pârloagă ori este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție, cultura preponderentă de pe restul suprafeței arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas, cu excepția cazului în care această suprafață rămasă este acoperită cu iarbă sau alte plante furajere erbacee ori este teren lăsat pârloagă.

Sunt asimilate următoarele:

a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;

b) un teren lăsat pârloagă;

c) iarba sau alte plante furajere erbacee;

d) culturile de iarnă și cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparțin aceluiași gen. Triticum spelta este considerată a fi o cultură distinctă de culturile care aparțin aceluiași gen.

Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploatațiile, în cazul în care:

a) întreaga suprafață este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție;

b) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee, este cultivat cu culturi de leguminoase, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

c) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee ori pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

d) peste 50% din suprafața arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior și în cazul în care, pe baza unei comparații geospațiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită față de cea din anul calendaristic anterior.

Menținerea pajiștilor permanente existente implică:

a) interdicția de a converti/ara suprafețele de pajiști permanente situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

b) proporția dintre suprafața totală cu pajiști permanente și suprafața agricolă totală declarate la APIA nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% față de proporția de referință stabilită în anul 2015;

c) în cazul în care proporția de referință a scăzut cu peste 5% la nivel național, se instituie obligații la nivel de exploatație de a reconverti terenul în pajiști permanente pentru acei fermieri care au la dispoziție teren care a fost convertit din teren cu pajiști permanente în teren pentru alte utilizări întro perioadă din trecut, așa cum este prevăzut în art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 Această prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiția ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul și să nu includă plantațiile de specii forestiere cu ciclu de producție scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creștere rapidă pentru producția de energie.

Sunt considerate zone de interes ecologic:

a) terase;

b) elemente de peisaj – garduri vii/fâșii împădurite/arbori în aliniament, arbori izolați, pâlcuri arbustive din zona de câmpie, iazuri, rigole;

c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare și margini de câmp;

d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție;

e) terenuri împădurite prin măsura 221 «Prima împădurire a terenurilor agricole» din cadrul PNDR 2007-2013, prin submăsura 8.1 «Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite» din cadrul PNDR 2014-2020 sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile art. 43 alin. (1), (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 sau ale art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013;

f) zone cu culturi secundare sau strat vegetal;

g) zone cu culturi fixatoare de azot;

h) zone cu Miscanthus.

Cuantumul plății pentru înverzire se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

Schema pentru tinerii fermieri

Schema pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plăți anuale tinerilor fermieri care au dreptul la plata unică pe suprafață

Tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care:

a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă drept conducători șefi ai exploatației sau care s-au stabilit deja în unul dintre cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafață; și

b) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii.

Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de 5 ani, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri, cu condiția ca depunerea cererii să aibă loc în termen de 5 ani de la data stabilirii. Perioada de 5 ani se aplică de asemenea fermierilor care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri pentru cererile depuse înainte de anul de cerere 2018.

Persoanele juridice solicitante ale plății unice pe suprafață, indiferent de forma de organizare a acestora, primesc plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri dacă respectă următoarele condiții:

a) sunt controlate efectiv din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor și al riscurilor financiare de cel puțin un tânăr fermier, în primul an când persoana juridică depune cererea unică de plată în cadrul schemei pentru tinerii fermieri, așa cum este prevăzut în cap. 4 din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;

b) tânărul fermier respectă condițiile prevăzute la alin. (2).

Plata pentru tinerii fermieri este acordată unei persoane juridice doar atât timp cât cel puțin una dintre persoanele fizice care au exercitat controlul asupra persoanei juridice în primul an în care a depus cererea de plată în cadrul schemei, menține controlul efectiv, potrivit alin. (4).

În vederea finanțării plății pentru tinerii fermieri se utilizează maximum 2% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III la Regulamentul (UE) 2020/2220.

Cuantumul plății pe hectar este situat între 25% și 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe suprafață, calculat potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), procent care se stabilește prin hotărâre a Guvernului. Plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru maximum 60 ha eligibile pe care fermierul respectiv le-a declarat.

Cuantumul plății pentru tinerii fermieri se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

Sprijinul cuplat

Sprijinul cuplat se poate acorda sectoarelor și producțiilor prevăzute la art. 52 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, considerate importante din motive economice, sociale și de mediu și care sunt afectate de anumite dificultăți.

Pentru a beneficia de sprijinul cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), fermierii trebuie:

a) să respecte prevederile art. 6-9.

b) să facă dovada în anul înființării culturii, că utilizează sămânță certificată oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepția fermierilor participanți la schema simplificată pentru micii fermieri.

c) să respecte condițiile specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Plafonul alocat și, după caz, cuantumul plății pe unitatea de măsură, sectoarele și producțiile prevăzute la art. 25 alin. (1), culturile și speciile de animale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu respectarea prevederilor titlului IV cap. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.

În vederea finanțării sprijinului cuplat se utilizează maximum 15% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III din Regulamentul (UE) 2020/2220 din care cel puțin 2% este utilizat pentru a sprijini producția de culturi proteice.

În cazul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale intenționează să ia decizia de a transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat, informează fermierii cu privire la un posibil transfer înainte de data de deschidere a perioadei de depunere a cererilor prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Schema simplificată pentru micii fermieri

Fermierii incluși în schema simplificată pentru micii fermieri, anterior anului 2021, pot beneficia de o plată anuală de maximum 1.250 euro, în funcție de suprafața declarată eligibilă și/sau numărul de animale eligibile pe care le deține în exploatație.

Plata este supusă condițiilor prevăzute pentru schemele de plăți directe prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) și, după caz, la lit. d) și e), iar cuantumul plății este egal cu valoarea totală a acestor plăți directe care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an.

Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri se pot retrage în oricare dintre anii ulteriori anului 2020.

Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri pentru care, într-un an ulterior anului 2020 cuantumul plăților directe depășește 1.250 euro sunt notificați de APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri după data de 15 iulie a anului de cerere. Fermierii pot opta pentru rămânerea în schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, în termen de 15 zile calendaristice de la data notificării.

Intrarea în schema simplificată pentru micii fermieri se poate face prin moștenire.

Pe durata participării la schemă, micii fermieri: a) sunt exceptați de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu; b) nu li se aplică sancțiuni administrative pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate;

În cazul efectivelor de animale, plata se calculează în funcție de schema de plată și numărul de animale eligibile pentru care se solicită plata în anul de cerere.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.
Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Mai jos regasiti intreg textul ORDONANȚEI DE URGENȚĂ pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022:

Related posts

Leave a Comment