Pășunat pe parcele sau pășunat continuu?

Pășunat pe parcele sau pășunat continuu? Metodele profitabile de gestionare a pășunilor și a animalelor. Pășunat flexibil pe parcele

Comparație între pășunatul pe parcele și pășunatul continuu

Metodele profitabile de gestionare a pășunilor și a animalelor, cum ar fi cele în care animalele sunt mutate în mod regulat pe parcele noi, au fost adoptate pe scară largă de crescătorii de animale.

Vă prezint un studiu ce a comparat două metode de pășunat, pășunatul pe parcele, în care animalele au fost mutate la fiecare 1-2 zile pe parcele noi, cu suprafața alocată variabilă pentru a se respecta perioadele de recuperare dorite și pășunatul continuu, unde animalele au rămas în aceeași zonă pentru întreg sezonul de pășunat.

Studiul și-a propus să evalueze impactul managementului pășunatului asupra diverșilor factori agricoli și de mediu. Studiul s-a desfășurat pe parcursul a patru ani. Vițeii născuți în toamnă, care au ajuns la vârsta de aproximativ 6 luni, au fost alocați aleatoriu în grupuri și au pășunat timp de două sezoane consecutive, cu scopul de a fi finisați pe iarbă până la vârsta de 24 de luni.

Experimentul a demonstrat că pășunatul pe parcele a avut efecte pozitive asupra captării carbonului din sol, producției pășunilor și producției de greutate în viu pe hectar. Rezultatele au evidențiat, de asemenea, influența geneticii animale și a metodelor de pășunat asupra performanței animalelor și a calității carcasei.

Producția și utilizarea ierbii

Pe parcursul celor 4 ani, producția de SU a fost în medie cu 39% mai mare atunci când s-a pășunat pe parcele; în anul 4, diferența a crescut la 54% (11,5 t SU/ha vs 7,5 t SU/ha).

Productivitatea mărită a pășunilor a fost obținută datorită duratei scurte de pășunat, urmată de o perioadă de odihnă adecvată, care a permis parcelelor să mențină o acoperire medie a fermei (AFC) mai mare.

Iarba de pe pășunea unde s-a utilizat pășunatul pe parcele a avut în mod constant un conținut mai mare de energie metabolizabilă (ME).

Utilizarea pășunilor a crescut în perioada de 4 ani; Pășunatul pe parcele a atins un grad de utilizare de 76% în anii 3 și 4, comparativ cu 63% pentru pășunatul continuu.

Metodologie

O pășune de 12 ha a fost împărțit în trei zone experimentale, pe fiecare dintre acestea practicându-se cele două metode de pășunat: pășunat continuu și pășunat flexibil pe parcele. Parcelele pe care s-a pășunat continui aveau 1,5 ha în 2018, începând cu 2019 suprafața fiind mărită la 1,75 ha, în timp ce parcelele pe care s-a pășunat flexibil au avut o suprafață de 1,0 ha împărțită în două fâșii de 0,5 ha existând posibilitatea de crearea de până la 42 x 0,024 ha parcele. Întreaga pășune a fost reînsămânțată în 2013 cu raigras peren și trifoi alb și a fost folosită preponderent pentru însilozare, pășunându-se ocazional cu oi sau bovine până la începerea acestui experiment în 2018; moment în care pășunea încă mai conținea speciile semănate (raigrass peren și trifoi alb), precum și o serie de alte specii.

Fertilizare

Schema de fertilizare:

• 50 kg/ha/an de P,

• 30 kg/ha/an de K,

• 100 kgN/ha/an împărțit în trei aplicații (primăvara târziu, mijlocul verii și începutul toamnei.

Animale & Management

Vițeii născuți în toamnă au fost achiziționați în aprilie 2018 (greutate medie 255 kg) și aprilie 2020 (greutate medie 219 kg) pentru a pășuna timp de două sezoane consecutive și au fost alocați aleatoriu, loturile fiind echilibrate pentru greutatea vie și tipul de rasă . La sfârșitul primului sezon de pășunat (iarna 2018 și iarna 2020), vițeii au fost adăpostiți împreună și hrăniți cu o rație constând din siloz de iarbă, 2 kg sfeclă de zahăr, 0.5 kg grâu și 100 g minerale, vizând 0,8 kg SMZ. În aprilie următor, au revenit la aceeași metodă de pășunat și au fost finisați pe pășune.

Metodologie pășunat

Suprafețele pășunate continuu au fost pășunate pe toată durata sezonului de pășunat (aprilie până în octombrie/noiembrie), în timp ce pe parcelele destinate pășunatului pe parcele animalele se mutau într-o nouă parcelă în fiecare zi. Suprafața zilnică de pășunat alocată a variat în funcție de rata de creștere a pășunilor. La începutul pășunatului s-a urmărit o producție de iarbă de 3500 kg SU/ha (faza de 3,5 frunze) și la ieșire 1800 kg SU/ha (stadiul 1,5 frunze), cu scopul de a menține calitatea pășunilor, maximizând în același timp capacitatea frunzelor pentru captarea energiei solare. În cazul pășunatului continuu, animalele au fost mutate dintr-o zonă atunci când acoperirea medie a pășunilor a scăzut sub 2000 kg SU/ha sau condițiile solului s-au deteriorat.

Date

Pe parcursul studiului, greutățile animalelor au fost înregistrate la începutul sezonului de pășunat și apoi lunar până la sfârșitul sezonului de pășunat. Producția de iarbă a fost înregistrată săptămânal și probe de iarbă proaspătă au fost colectate la două săptămâni pentru analiza de laborator. Compoziția botanică a fost evaluată la începutul și sfârșitul fiecărui sezon de pășunat.

Probele de sol au fost prelevate (la o adâncime de 10 cm) anual în aprilie pentru analize de laborator.

Calitatea pășunilor

Probele de calitate a pășunilor au fost prelevate la două săptămâni. Pentru zonele unde s-a pășunat pe parcele au fost prelevate probe din zona de pășunat de a doua zi, iar pentru cele unde s-a practicat pășunatul continuu probele au fost prelevate la întâmplare pentru a fi reprezentative pentru ceea ce mâncau animalele în acea zi.

În medie, conținutul de materie uscată (SU) a fost cu aproximativ 1 % mai mare în situația pășunatului pe parcele (Figura 1). Conținutul de proteină brută (CP) a fost variabil între ani, fără o diferență clară între metodele de pășunat, în medie fiind de 13,7% (Figura 2). Cu toate acestea, conținutul de energie metabolizabilă (ME) a ​​fost constant mai mare în cazul pășunatului pe parcele, cu valori medii de 11,2 MJ ME/kg SU (Figura 3). Rețineți că 2018 a fost afectat de o primăvară umedă urmată de o perioadă de vară foarte secetoasă.

Figura 1
Figura 2

Producția de iarbă

Acoperirea pășunilor a variat în timpul sezonului de pășunat.

După cum se arată în Figura 4, prin pășunatul pe parcele  s-au obținut producții mult mai mari, ajungând la 11,8 t SU/ha, în anul 4 scăzând ușor la 11,5 t SU/ha, în timp ce prin pășunatul continuu s-au atins doar 8,8 t SU/ha înainte de a scădea la 7,5 t SU/ha în anul 4. .

Pe parcursul celor 4 ani, producția de SU a fost în medie cu 39% mai mare în cazul pășunatului pe parcele. În anul 4 producția a fost cu 54% mai mare (11,5 t SU/ha vs 7,5 t Su/ha). Creșterea ierbii a fost în medie de 51 kg SU/ha/zi în cazul pășunatului pe parcele, respectiv 40 kg SU/ha/zi în cazul pășunatului continuu pentru primăvară/vară. Pentru toamnă/iarnă creșterea a fost de 5,8 vs 4,1 kg SU/ha/zi, media pe parcursul celor patru ani. În ciuda faptului că animalele au fost adăpostite mai târziu în sistemul de pășunat pe parcele, aceste parcele au înregistrat o creștere mai mare a ierbii în timpul iernii, permițând o ieșire mai devreme la pășunat în primăvară.

Figura 4

Zile la iarbă

Atât animalele pășunate pe parcele, cât și cele pășunate continuu au petrecut 161 de zile la pășunat (aprilie până în octombrie) în 2018. În următorii ani, perioada a crescut la o medie de 176 de zile pentru pășunatul continuu, în timp ce în cazul pășunatului pe parcele sezonul de pășunat a atins o medie de 204 zile, o diferență de 28 de zile.

Gradul de utilizare a ierbii

Pășunatul pe parcele a crescut utilizarea ierbii (cantitatea de iarbă consumată) în timpul experimentului la 76%, în timp ce în cazul pășunatului continuu a fost în medie de 63%. Pentru a îmbunătăți utilizarea pășunilor, ar trebui adoptată o abordare mai flexibilă a gestionării pășunilor, de exemplu prin cosirea unor zone pentru siloz sau fân.

Producția de greutate în viu

Ambele sisteme de pășunat au produs aproximativ 350 kg greutate în viu/ha în 2018 (care a fost afectată de secetă severă din timpul verii). Până la sfârșitul anului 2019, producția în sistemul de pășunat pe parcele a crescut la 630 kg greutate în viu/ha, comparativ cu 377 kg greutate în viu/ha pentru pășunatul continuu. În 2020, greutatea în viu în cazul pășunatului continuu a ajuns la peste 836 kg /ha, iar greutatea în viu în cazul sistemului de pășunat pe parcele a crescut, de asemenea, la 1163 kg/ha.

Compoziția covorului ierbos

Pășunatul pe parcele a crescut proporția de plante valoroase în pășune. În schimb, pășunatul continuu a dus la o scădere a raigrasului peren și a procentului de trifoi alb, buruienile ajungând să domine până la sfârșitul perioadei de studiu.

Acest lucru sugerează că pășunatul pe parcele poate ajuta la regenerarea pășunilor neproductive, precum și la susținerea speciilor de plante semănate/dorite într-o pășune, reducând potențial nevoia de reînsămânțare, oferind astfel beneficii economice și de mediu.

Productivitatea sistemului

  • Pășunatul pe parcele a crescut semnificativ producția pășunilor și încărcătura de animale/ha în primii trei ani, aceasta fiind efectiv de două ori mai mare comparativ cu pășunatul continuu până în al treilea an.
  • Sezonul de pășunat mai lung pentru pășunatul pe parcele a permis mai multe zile de pășunat și ar putea reduce perioada de iarnă și costurile asociate.
  • Pășunatul pe parcele a atins rate mai mari de utilizare a ierbii comparativ cu pășunatul continuu. Rezultatele au indicat influența geneticii și a calității pășunilor asupra eficienței furajelor.
  • În medie, în sistemul de pășunat pe parcele s-a produs cu 140% mai multă greutate în viu pe ha decât în cazul pășunatului continuu.

Concluzie

Rezultatele arată că pășunatul pe parcele este o metodă de pășunat mai durabilă și mai productivă decât pășunatul continuu și, așa cum s-a dovedit în acest proiect, poate fi aplicată cu succes pe soluri argiloase grele.

Cu toate acestea, studiul a subliniat și importanța gestionării perioadei de tranziție a pășunilor și a animalelor către noul sistem, luând în considerare genetica animală, compoziția pășunilor și adaptarea sistemului de pășunat pe parcele la condițiile fermei.

În general, pășunile pășunate pe parcele au depășit în mod constant pășunile pășunate continuu în ceea ce privește calitatea și cantitatea pășunilor. S-a constatat un conținut mai mare de energie metabolizabilă în furaje și au obținut o producție mai mare a pășunilor, o utilizarea mai bună a ierbii și o încărcătură mai mare, rezultând o producție semnificativ mai mare pe ha, oferind astfel un sistem mai eficient și mai productiv.

În general, metoda pășunatului pe parcele a avut un impact pozitiv asupra sănătății solului. A dus la o creștere a materiei organice din sol și a conținutului de carbon, contribuind la captarea carbonului.

Fermierii care adoptă metode de pășunat pe parcele își pot îmbunătăți calitatea solului și pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice.

Continuați să pășunați!

Consultanță pentru îmbunătățirea pajiștilor
Consultanță pentru îmbunătățirea pajiștilor

Related posts

Leave a Comment