Pseudocercosporella herpotrichoides (Fron.) Deighton (sin. Cercosporella herpotrichoides Fron.) – Pătarea în ochi a bazei tulpinii
Boala apare în vetre sau pe plante izolate, în toate fazele de vegetaţie a grâului. Este atacată baza tulpinilor şi rareori tulpina, mai sus de 15-20 cm de la sol.
Atacul din toamnă se manifestă prin brunificarea coleoptilului, sau când condiţiile sunt favorabile dezvoltării bolii, plantele pier la scurt timp după răsărire.
La plantulele mai dezvoltate, toamna sau primăvara, pe faţa exterioară a tecii frunzei din dreptul primului internod, apar pete mici, eliptice, în formă de ochi, brune-deschis sau galbene-portocalii, care, mărindu-se, se alungesc pe verticală. Frunzele ale căror teci sunt atacate, capătă o coloraţie brună-roşcată, iar ulterior se usucă. În condiţii ecologice deosebit de favorabile, ciuperca atacă succesiv tecile suprapuse şi ajunge la spicul care nu a ieşit încă din burduf, distrugându-l.
La plantele mari, la baza tulpinii se formează pete de 10-40 x 3-6 mm, eliptice, ovalelenticulare, galbene, albicioase, cu marginile brune-măslinii. În mijlocul petelor apare un punct negricios, format din aglomerări de miceliu, pe care se dezvoltă conidiile. Uneori, în dreptul petelor, în interiorul tulpinii, apare o pâslă de filamente miceliene. Tulpinile plantelor atacate se îndoaie sau chiar se rup la nivelul petelor, plantele având aspect de îngenunchiere. Îngenunchierea se produce în toate direcţiile, în funcţie de poziţia atacului pe pai, lanurile atacate având aspectul unei culturi călcate de o turmă de animale.
Plantele bolnave care au ajuns la maturitate au spicele în general mai mici, uneori parţial sau total sterile sau când formează boabe, acestea sunt mici şi puţin zbârcite, şiştave. La unele soiuri, plantele bolnave înspică cu 2-6 zile mai devreme.
Conidioforii sunt simpli, uneori ramificaţi, scurţi, erecţi, uşor cenuşii, mai umflaţi la bază. Conidiile se înseră pe conidiofori câte una sau două, apical sau subapical. Ele sunt incolore, alungite, uşor îndoite, cu baza îngroşată şi cu vârful subţiat, curbate, de 30-100 x 1,5-3,5 (majoritatea 40-60) µm, cu 2-7 septe transversale.
