Pesta, ciobanii și ANSVSA-ul
În ultima lună și ceva am tot citit și văzut o serie de năzdrăvănii legate de Pesta micilor rumegătoare sau, cum este cunoscută de lumea întreagă, Peste des petits ruminants (PPR). Pentru restul articolului am să folosesc prescurtarea PPR pentru a descrie pesta micilor rumegătoare.
Ce este PPR?
Pesta micilor rumegătoare este cauzată de un virus cu ARN incapsulat din genul Morbillivirus. De reținut că sunt 4 linii/tulpini ale acestui virus (da, știu, este un virus, nu are cum să fie simplu) notate 1-4 și care activează în diferite părți ale globului.
Prima semnalare corectă dpdv științific apare în Coasta de Fildeș, în Africa, pe la 1942, dar pe baza simptomelor descrise, putem să găsim semnalări pe la 1871 în Guineea Franceză. Deci, boala e veche, doar infecțiile sunt noi!
Ei, de abia de acum lucrurile devin complicate, deoarece până prin 1987 virusul s-a tot plimbat prin Africa, dar surpriză, în 1987 apare în India. Și nu numai că apare, dar este de fapt o noua linie total diferită de cele 3 deja cunoscute până atunci, deci acum avem 4 linii.
Toate bune și frumoase, liniile 1-3 se plimbă prin Africa și linia 4 în Asia, dar iată că vine 2012 și 2015 unde această linie 4 asiatică este identificată în Tunisia, Algeria și Maroc. Mai târziu, în 2015, apare și în Georgia și Turcia.
Mergand pe repede înainte, în ianuarie 2024, Turcia declară că are PPR, iar în iulie 2024 România și Grecia declară și ele prezența PPR pe teritoriul lor. Dacă Turcia nu era o țară indemnă la PPR, Grecia și România au fost libere de PPR pentru mai mult de 25 ani.
Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă către WOHA! Datorită virulenței și răspândirii rapide și caracterului transfrontalier.
Ce înseamnă asta pentru România?
Cel mai important aspect, pierderea statutului de țară indemnă și implicit a exporturilor. Nu interzice nimeni exportul, dar cumpărătorii devin circumspecți și atunci preferă să se reorienteze către alte țări unde nu există PPR.
Statutul de țară indemnă PPR poate fi recuperat, relativ ușor pentru România, doar că durează minim 24 de luni. Trebuie, ca și condiție, să existe un program de monitorizare pentru a identifica prezența virusului și lipsa vaccinarii.
De ce nu vaccinăm?
Răspunsul e relativ simplu, dar complicat în același timp. Testele folosite la detectarea PPR nu pot diferenția între o reacție imună la vaccinare sau o infecție reală. Pe scurt, conform testelor nu poți ști dacă animalul este infectat sau vaccinat. Ori în momentul în care nu poți diferenția între o infecție naturală și o vaccinare, statutul de țară indemnă PPR nu va fi recuperat niciodată.
Ciobanii
Ei, aici devine și mai interesant, toata lumea urlă, țipă, pune mâna pe topoare, pe furci șamd, dar de ce?
În primul rând, lipsa de informare, cel mai des întâlnită fraza este “cum dom’le numai la noi este și la alții nu”, sau “nu există dom’le pesta”, nu mă pot hotărâ încă la cea mai des folosită.
Nu am văzut încă pe nimeni să întrebe cum ne putem proteja de PPR, ce trebuie să facem să scăpăm mai repede, toată lumea este îngrijorată de prețul la oaie și cum să plătească statul despăgubiri pentru o cădere a prețului în piață.
Dacă nu înțelegeți că acele zone de control/restricție și de supraveghere impuse de ANSVSA sunt spre binele vostru și dacă nu înțelegeți că eutanasierea acelor animale, declarate sănătoase, este necesară pentru viitorul comerțului și exportului, atunci oieritul în România este pierdut.
Trebuie să înțelegeți că exportul este o componentă importantă și un motiv important pentru care numărul de ovine este ridicat în România. Piața internă nu este capabilă să absoarbă ce produceți voi în materie de carne de oaie, asta e situația reală, românii nu mănâncă prea multă carne de miel.
ANSVSA-ul
Cum ne-a obișnuit și fără să se dezică, instituția continuă să emită comunicate de presă scurte, reci și fără noimă. Nimeni nu iese în media să explice situația în care ne aflăm, să explice de ce animale sănătoase sunt eutanasiate și care este planul pentru a ieși din această situație.
Nimeni nu a venit cu o explicație sau măcar să indice că ar fi ceva anchete epidemiologice în curs pentru a se afla de unde a sosit virusul în România sau măcar dacă s-a facut o genotipare a virusului să știm cu ce linie ne confrutăm.
Întrebarea pentru ANSVSA este simplă.
Conform Terrestrial Animal Health Code al WOAH, Capitolul 14.7., există posibilitatea compartimentalizării, adică în loc să închizi toată țara, închizi doar anumite zone, unde virusul este prezent. Care a fost motivul pentru care nu s-a mers pe această posibilitate de lucru?
Concluzia?
Ar fi interesant de știut cum a ajuns virusul în România? Sunt studii care sugerează că fauna nu ar fi de neglijat în transmiterea bolii, în condițiile în care virusul nu supraviețuiește mai mult de câteva zile în mediul înconjurător.
Vrem să vaccinăm? Ne intereseaza statutul de țară indemnă PPR? Dacă vaccinăm, o să mai avem cumpărători la export?
Și cea mai important întrebare, cine îi instruiește pe ciobani despre biosecuritate și bune practică în a păstra turmele sănătoase?
Dr Ștefan Totir MrCVS-BCVA
Director Clinic al Bodrwnsiwn Vets Group Ltd
