Primii la fraudarea fondurilor europene
România are cele mai multe iregularităţi raportate ca fraude, conform raportului întocmit, pentru anul trecut, de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Cu 237 de raportări care privesc cheltuieli de 166.638.436 euro, România se situează pe primul loc la fraudarea fondurilor europene, la distanţă mare de locul al doilea ocupat de Italia cu 26 de raportări privind cheltuieli de aproximativ 23 milioane euro şi locul al treilea ocupat de Portugalia cu 20 de raportări pentru cheltuieli de 15,6 milioane euro.
Cele mai grave nereguli, 87, sunt la fondurile alocate prin politica de coeziune şi pentru pescuit, privind cheltuieli de peste 150 milioane euro, în timp ce cele mai multe nereguli, 148, sunt consemnate la fondurile alocate pentru agricultură, în special la sumele alocate dezvoltării rurale, privind cheltuieli de 16,5 milioane euro.
În privinţa iregularităţilor privind cheltuirea unor sume, iregularităţi care nu sunt frauduloase, în anexa 2 a raportului OLAF ţara noastră figurează în top 3 cu 824 de raportări privind cheltuieli în valoare totală de 97.581.948, fiind devansată doar de Slovacia pentru cheltuieli în valoare de 174.135.104 euro (locul 1) şi Polonia pentru cheltuieli de 119.585.586 euro (locul 2). Şi în cazul acestor iregularităţi neraportate ca frauduloase, ponderea o deţin, în cazul ţării noastre, sumele alocate pentru politica de coeziune (peste 69,1 milioane euro), după care urmează cele destinate agriculturii (peste 28,2 milioane euro).
Conform autorilor raportului, impactul financiar al fraudelor detectate împotriva bugetului UE a continuat să scadă în 2020. Cele 1056 nereguli frauduloase raportate în 2020 au avut un impact financiar combinat de 371 milioane euro, cu aproximativ 20% mai puţin decât în 2019, continuând scăderea constantă din ultimii cinci ani. Numărul neregulilor non-frauduloase a rămas stabil, dar a scăzut ca valoare cu 6%, potrivit raportului.
În privinţa neregulilor din fondurile alocate agriculturii şi dezvoltării rurale, „proporţional cu plăţile primite de statele membre ale UE dezvoltarea rurală este mai afectată de fraude decât plăţile directe date agricultorilor”, se arată în documentul citat.
În domeniul agricol, inspectorii OLAF susţin că riscul cel mai mare este cel privind falsificarea documentelor. În cazul fondurilor alocate dezvoltării rurale, falsificarea poate viza, de exemplu, facturi, achiziţii de echipamente noi, în timp ce acestea sunt second-hand. Pentru celelalte forme de sprijinire a agriculturii, falsificarea se poate referi, de exemplu, la facturi sau arendă, acorduri sau cereri de ajutor, care pot include informaţii false despre zona eligibilă disponibilă, respectarea altor condiţii de sprijin financiar, etc. Există riscul creării unor condiţii artificiale, cum ar fi faptul că beneficiarii pot împărţi în mod artificial exploataţiile agricole şi pot solicita ajutor prin intermediul mai multor companii legate între ele, în scopul evitării limitelor de sprijin financiar privind suprafaţa sau animalele.
un material Bursa
