Primul pas pentru îmbunătățirea pășunilor
„Ce amestec de ierburi ar trebui să semăn pentru a ne îmbunătăți pășunea?” Nu e zi în care să nu mi se pună de câteva ori întrebarea asta. Nu este de vină crescătorul de animale că a fost educat să devină dependent de tratarea efectelor, a simptomelor.
Este mai ușor să iei un hap pentru o problemă decât să cheltui timp și energie pentru a o preveni corect. A nu fi înțeles greșit. Ai nevoie de sămânță pentru a reface o pășune. Eu fac și vând amestecuri personalizate pentru pășuni și fânețe. Dar haideți să separăm problema de simptom, cauza de efect.
Efectul este că nu avem iarbă pe pășune. Prin reînsămânțarea acestei pășuni, s-ar putea să îmbunătățim producția pentru câțiva ani… dar cu ce preț? Este economic să cheltuim cu forța de muncă și utilajelele, cu sămânța pe o pășune care va produce timp de 4-5 ani și apoi să revenim de unde am plecat? Dacă nu rezolvăm problema, simptomele vor reveni.
Problema este că pășunea este suprapășunată. Pentru a remedia problema, trebuie să opriți suprapășunatul prin implementarea unui plan de pășunat flexibil pe parcele. Veți spune că încărcătura de animale este foarte mică și că iarba are timp să se maturizeze, așa că nu aveți cum să pășunați excesiv. Îmi pare rău, dacă pășunați continuu, pășunați excesiv.
Poate că pășunați în exces doar zonele unde mai sunt urme de iarbă de calitate, iar restul zonelor sunt subpășunate. Prin definiție, suprapășunatul este doar o funcție de timp, nimic altceva. Nu contează câte animale sau câte hectare folosiți. Dacă permiteți animalelor să ia o a doua mușcătură dintr-o plantă înainte ca rezervele acesteea să aibă timp să se reînnoiască, atunci pășunați excesiv. Acum, această a doua mușcătură poate apărea fie că perioada de pășunat este prea lungă, fie pentru că perioada de odihnă este prea scurtă. Durata atât a perioadei de pășunat, cât și a perioadei de odihnă depinde de condițiile climatice specifice fiecăruia, de starea pășunilor și de anotimp. Zona dvs. și condițiile pot fi diferite de ale mele, dar principiile sunt aceleași.
Să ne reamintim principiile de bază.
Perioada de pășunat este perioada de timp în care animalele sunt pe o bucată de pășune. Scopul meu cu pășunatul flexibil pe parcele este să avem perioada de pășunat suficient de scurtă pentru a opri o a doua mușcătură. Aceasta înseamnă că animalele trebuie scoase din parcelă înainte ca plantele să poată dezvolta o altă frunză după prima mușcătură. Acum, asta depinde de zona fiecăruia. Această a doua mușcătură ar putea apărea după doar câteva zile în sezonul de creștere rapidă, cum este cel din primăvară. Dacă plantele își folosesc toată energia stocată în rădăcini pentru a dezvolta acea frunză nouă, rezervele din rădăcină vor fi epuizate când are loc a doua mușcătură și planta va fi în mare dificultate.
Perioada de odihnă este intervalul de timp dintre perioadele, ciclurile, rundele de pășunat. Acest lucru este, de asemenea, important pentru a menține o pășune sănătoasă și profitabilă. Trebuie să se acorde odihnă adecvată pentru a ne asigura că rezervele din rădăcină au fost completate înainte ca plantele să fie lăsate să fie pășunate pentru a doua oară. Acum, în funcție de mediul și sezonul dvs., acest lucru ar putea dura de la 21 de zile la 365 de zile. Atât perioada de odihnă, cât și perioada de pășunat trebuie să funcționeze împreună. Nu poți să le separi! Totul trebuie sincronizat, în funcție de starea de sănătate a covorului ierbos, de rezervele lor din rădăcină.
Densitatea animalelor este numărul de animale de pe o parcelă la un anumit moment în timp. Acest lucru nu trebuie confundat cu numărul de animale pe care le aveți pe o pășune pentru un întreg sezon. Beneficiul unei densități mai mari de animale este o utilizare îmbunătățită a covorului ierbos și o mai bună distribuție a bălegarului. Dacă aveți o bună utilizare a plantelor, fiecare plantă este fie mușcată, fie călcată sau deteriorată într-un fel. Acest lucru permite condiții egale pentru fiecare plantă atunci când vine timpul să recrească. Cu cât densitatea de animale este mai mare, cu atât mai bună este distribuirea bălegarului și a nutrienților.
Nu în ultimul rând un alt principiu este impactul animalelor. Aceasta se referă la stimularea fizică a pământului de către copitele animalelor. Impactul poate ajuta la dezvoltarea noilor plante, la îmbunătățirea nivelului de nutrienți și la spargerea solului acoperit. Impactul pozitiv al animalelor poate duce la o îmbunătățire extraordinară a terenului, deoarece vitele vor introduce mult gunoi în pământ. Mulți oameni văd acest lucru ca pe o „risipă” de iarbă, dar poate fi surprinzător ce poate face călcarea în picioare pentru a îmbunătăți capacitatea de reținere a apei și fertilitatea pământului. Însă majoritatea impactului animalelor pe care îl văd este negativ. Acest lucru este cauzat de faptul că animalele sunt lăsate pe aceeași bucată de pământ prea mult timp. Priviți căile de acces și zonele de adăpare care sunt rezultatul unui impact negativ. Scopul meu cu pășunatul flexibil pe parcele este să avem un impact negativ cât mai puțin și să dezvoltăm un sol sănătos cu pășuni bogate.
Deci ce “sămânțuri” îmi recomandați? Simptomul nostru a fost că avem pășuni sărace. Pentru a aborda simptomul prin reînsămânțare, îmbunătățim doar temporar producția la un cost ridicat.
Care este problema noastră? Pășunile sunt suprapășunate. Modul de a rezolva acest lucru este puțină matematică, puțină biologie a plantelor, niște garduri electrice și puțină observație. Mergeți măcar la 3 zile pe pășune și 30 de minute odihniți-vă privind cum pasc vacile, privind iarba! Gestionați-vă pășunile cu un plan de pășunat flexibil pe parcele. Aceasta este o soluție pe termen lung a problemei în loc de o soluție rapidă.
Acum, dacă ați abordat problema și tot doriți să vă ocupați de simptome, mergeți mai departe, dar numai dacă este economic pentru dvs. Faceți ceea ce trebuie să faceți la ferma dvs. pentru a o face profitabilă, rezolvați cauza, nu efectul.
Continuați să pășunați!
