Programul de sprijin pentru legume în spaţii protejate a fost schițat de către Adrian Oros în cadrul interviului acordat AGERPRES
Nu este nicio rușine să oprești un program ce nu funcționează! Dar să declari că nu renunțăm la „Tomata”, ci că îl extindem pentru că el nu a funcţionat cum ar fi trebuit … este fără logică, scuzați-mă!
“Nu renunţăm la „Tomata”, aşa cum s-a spus, îl extindem, pentru că el nu a funcţionat cum ar fi trebuit. Va fi un program pentru legume în spaţii protejate. Avem studii care arată că în 2015 aveam o producţie de 700.000 de tone de tomate, iar în 2019, a crescut puţin, la 896.000 tone, dar în paralel au crescut şi importurile. Acestea au fost de 57.000 de tone în 2015 şi de 72.000 de tone în 2019, iar deficitul s-a păstrat. Dacă în 2017, când a început programul, deficitul era de 84 de milioane de euro, în 2019 a fost de 83,5 milioane de euro.
Pe de altă parte, programul a fost atât de simplist făcut încât era fraudat grosolan. Doar la o verificare făcută de un coleg din Olt la sfârşit de an s-a văzut că erau o grămadă de dosare pe care le respinsese, dar erau date în plată şi a găsit în sesiunea aceea 417 dosare fictive. De asemenea, foarte mulţi legumicultori ne spuneau: „Domnule ministru de ce trebuie să fac numai tomate? Lasă-mă să fac ceea ce îmi cere piaţa”. Şi aşa este corect. Şi atunci am zis că anul acesta îl extindem – chiar dacă pe unitate va fi mai mic – pentru că vor fi mai mulţi – va fi un ajutor pentru cei care chiar fac legumicultură. În paralel cu acest program de minimis vom veni cu măsuri prin care alocăm distinct 150 de milioane de euro în doi ani pentru legumicultură, atât pentru solarii şi sere cât şi pentru depozite şi procesare.”
Valoarea programului de minimis pentru legume în spaţii protejate
“Va fi un plafon. Plafonul la minimis pe care avem voie să îl dăm anul acesta va fi de 88 de milioane de euro. Pe tot ce înseamnă minimis. Un plafon în fiecare an în care trebuie să ne încadrăm şi se iau în calcul ultimii trei ani. Noi ştim cât am cheltuit pe minimis anul trecut şi acum doi ani – ştim exact cât putem cheltui anul acesta: 88 de milioane de euro. Din aceşti bani avem şi programele legate de apicultură, „Bazna şi Mangaliţa” şi „Usturoiul”.
O să vedem dacă o să găsim pentru apicultură alţi bani, ca să ne rămână cât mai mulţi în zona asta. Anul trecut am dat aproape 40 de milioane de euro numai pentru „Tomata”. Usturoiul va merge separat, îl continuăm, este doar în anul doi. Suprafaţa a crescut foarte mult anul trecut şi ei au primit cam 60%, 1.600 de euro în loc de 3.000 de euro, dar efectul s-a văzut. Într-adevăr, este şi mai uşor de păstrat usturoiul. În cazul roşiilor, produceau toţi în acelaşi timp, le scoteau pe piaţă şi fiind un exces le aruncau, pentru că nu mai aveau ce să facă cu ele şi era păcat că era munca lor. Plus că acolo, cei care au făcut pe bune şi-au diminuat pierderile din cei 3.000 de euro primiţi, dar pe total economie nu s-a văzut efectul. S-au cheltuit în cei patru ani 172 de milioane euro pe Tomata, iar efectul nu s-a văzut nici măcar în scăderea importurilor în perioada de iarnă.”
Legumele ce vor fi susţinute:
“Vom stabili cu asociaţiile de legumicultori. Pe Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) există din ceea ce ştiu eu, ardei, vinete, castraveţi, varză şi roşii, unde anul acesta sprijinul va fi de 4.900 de euro/hectar în spaţii protejate şi cam 1.800 de euro pentru tomate pentru procesare. Când le pui cap la cap pe toate, nu sunt chiar aşa de puţine. De aceea legumicultorii trebuie să cultive ce le dictează piaţa, nu roşii că aşa a spus Oros sau Daea, dar să existe şi o modalitate de a controla astfel încât acele roşii să ajungă pe piaţă”, a declarat pentru AGERPRES Adrian Oros