Soia și șrotul de soia! De ce o rație cu mai mult de 1.5 kg incluziune nu este recomandată la vaci

Soia și șrotul de soia! De ce o rație cu mai mult de 1.5 kg incluziune nu este recomandată la vaci? Ce este Izoflavona? Stiri agricole

Soia și șrotul de soia! De ce o rație cu mai mult de 1.5 kg incluziune nu este recomandată la vaci

Lung titlul acestui articol, si poate pentru majoritatea dintre dumneavoastra e chiar un non sens. Daca m-ai fi intrebat acum 20 de ani despre soia si sroturile de soia, a-si fi zis ca e super furaj, si ca acolo e viitorul nutritiei, dar…

Pai hai sa vedem de ce NU soia in ratiile vacilor, si de ce soia ar trebui folosita doar sa corecteze aportul de proteina din ratie, nu sa fie baza pe care se construieste ratia.

Unul dintre motivele evidente ale inlocuirii srotului de soia din ratii este costul. Azi la bursa, srotul de soia se tranzactiona la un pret de 420$/tona, deci undeva la 1680 Ron, aici vorbim de tranzactii de sute de tone. Pretul real in Romania pleaca de la 2 RON/kg in sus, depinzand de unde si cat cumperi. Nivelul de proteina variaza si ea de la 40% pana la 47-50%.

Acum intrebarea este cat lapte producem in plus daca haranim vaca cu 1kg de srot de soia. Raspunsul e simplu, dar complicat in acelasi timp. In studiile comparative facute srotul de soia nu a produs mai mult lapte decat alta sursa de proteina. Deci daca adaugi de exemplu 1kg de proteina provenita din srot de soia in ratia unei vaci si compari cu alt kilogram de proteina, adus spre exemplu din srotul de rapita, la sfarsit productia de lapte va fi identica in ambele cazuri, cu mentiune ca laptele provenit de la vacile hranite cu soia ar putea avea un continut mai scazut de substanta uscata. Ca si comparatie, srotul de rapita este cu 120$ mai ieftin decat cel de soia, si pana in noiembrie se preconizeaza o scadere de inca 70$/tona.

Concluzionand, soia este prea scumpa ca sa fie folosita in ratia rumegatoarelor, pentru pasare sau porc este in continuare o sursa de proteina rezonabila, dar in cazul vacii de lapte sau carne costul depaseste beneficiile. Deci fiecare Kg de srot de soia din ratie va costa bani, nu va fi un beneficiu. Necesarul proteic si energetic poate fi atins din alte surse mult mai ieftine si la indemana fermierului.

Un alt motiv pentru care nu e indicat sa folosim srotul de soia in ratiile vacilor, si a rumegatoarelor in general, este prezenta IZOFLAVONEI.

Ce este Izoflavona si unde actioneaza ea?

Izoflavina face parte dintr-un grup de Flavonoide ce se gasesc in leguminoase, cu precadere in soia, care este foarte bogata in aceste substante. Izoflavona este un fitoestrogen, si care in momentul in care se regaseste in concentratii moderate spre mari in sanagele rumegatorelor incepe sa interfereze cu ciclul estral. Aceasta interactie este corelata de multe ori cu boala ovarelor chistice ale vacii. Mai pe intelesul tuturor, vaca nu mai iese la monta, pentru ca statusul ei hormonal ii spune ca este gestanta. Izoflavona stimuleaza secretia de estradiol, care este un hormon ce inhiba dezvoltarea foliculilor ovarieni, prin inhibarea secretie de FSH (hormonul care ajuta maturarea foliculilor si a ovulelor).

Deci vaca ramane intr-o perpetua stare de anestrum, neavand nici un interes pentru monta.

Acum veti zice, ca nu e chiar asa de important, ca poti chema veterinarul si se poate trata aceasta boala, ceea ce e adevarat, dar haideti sa punem totul in context.

Daca vaca dumneavoastra nu este gestanta dupa 90 de zile de la fatare, ea incepe sa piarda bani pentru dumneavoastra. Fiecare zi de gestatie ratata sau intarziata va costa intre 15 si 20 RON/zi. Pai hadeti sa vedem cum calculam aceasta pierdere.

Toti stim ca lactatia unei vaci are o curba. Primele 30 de zile dupa fatare, productia creste, dupa care urmatorele 100-120 de zile, (daca suntem norocosi si vaca e corect hranita) lactatia sta constanta sau in platou, iar dupa această perioda, productia de lapte scade pana la intarcare. Telul dumneavoastra ca fermier, este sa repetati cat mai repede primele 2 faze, adica cresterea si platoul lactatiei. Diferenta de productie dintre faza de platou si curba descrescatoroare este considerabila, desi vaca este hranita asemenator, deci hraniti la fel, dar primiti mai putin lapte in schimb. Acest lucru nu e neaparat rau daca nu se prelungeste peste perioada planificata deja pentru aceasta scadere. Si atunci facem urmatorul calcul:

Nr zile pierdute de curba ascendenta + Nr zile extra hranite pe curba descendenta + costul de a readuce vaca in conditii de reproducere.

La vaca de carne, se traduce in lipsa vitelului, adica daca tinta e un vitel la 365 de zile, boala chisitca poate adăuga usor inca 20 de zile la acea valoare, zile pe care dumneavoastra le platiti in furajare si ingrijire. La toate acestea, adaugati si pretul srotului de soia, si puteti calcula dumneavoastra acasa cu propriile preturi de achizitie si vanzare, costul pierderilor.

Zootehnia moderna pune un mare accent pe schimbarile climaterice. Soia este cultura cu un grad ridicat de productie de CO2, fapt datorat necesarului mare de ingrasaminte chimice si apă necesar culturii. Un alt mare adaos la amprenta de carbon a culturii este adus, pe langa costurile de productie, procesarea si rafinarea foarte intensa a bobului de soia. Deci 1Kg de proteina provenita din soia a produs mai mult carbon decat 1Kg proteina venita din alta sursa.

Concluzia puteti sa o trageti si dumneavoastra, cum am spus si la inceputul articolului. Șrotul de soia ar trebui sa fie doar un corector de proteina, nu o baza pe care se construieste ratia. Ratiile moderne pentru vacile in lactatie contin foarte putin srot de soia, de obicei cam 500g/cap de vaca si undeva pana la un litru de Ultra Soy, ce este practic un lapte concentrat de soia. Bazele proteice sunt sroturile de rapita, sau ovaz, si borhoturile rezultate din distilăriile alcoolice.

Sper ca acest articol sa va indemne sa cautati surse alternativa de proteina in ratiile cu care hraniti vacile.

autor: Dr. Ștefan Totir; sursa foto: Dr. Ștefan Totir

Related posts

Leave a Comment