Stabilirea corectă și eficientă a dozei de azot

Stabilirea corectă și eficientă a dozei de azot. Metodologia de stabilire a dozei de azot care se aplică primăvara. Stiri agricole

Ce este azotul mineral aflat pe profilul solului?

Când se aplică tehnologii intensive, pe profilul solului se poate găsi azot mineral, provenit din azotul rezidual (aplicat la planta premergătoare și care nu a fost utilizat de către aceasta), azotul aplicat prin îngrășăminte chimice și naturale și cel provenit din mineralizarea materiei organice din sol.

Una din concluziile lucrării „Metodologia de stabilire a dozei de azot care se aplică primăvara în funcție de rezerva de azot mineral din profilul solului” de Vintilă și colab. (adusă în atenția noastră de către domnul conferentiar univ. dr. HV Hălmăjan) este:

  • „este unanim recunoscută necesitatea corectării dozelor de azot în funcție de azotul mineral aflat pe profilul solului”

Pentru că se consideră dificil de stabilit rezerva de azot mineral din profilul solului, acest aport de azot nu se folosește în determinarea dozei. Și așa obținem o pierdere mare!

Reducerea fertilizării excesive și a pierderilor de azot se poate face prin mai multe căi, dar una din cele mai importante, menționată de Borlan și colab. 1994, este „asigurarea efectivă cu azot asimilabil a culturilor în fiecare moment al perioadei de vegetație, dar în mod special la finele iernii,” pentru grâu și începutul primăverii pentru porumb.  Acest lucru se face (conform Vintilă și colab. 1989), determinând conținuturile de azot din nitrați și din amoniu în profilul solului pe o adâncime de până la 1 m.

“În multe țări acest lucru se face deja, pentru unele culturi, cum ar fi cele cu înrădăcinare puternică, precum porumbul, sfecla pentru zahăr sau floarea-soarelui, chiar la adâncim mai mari, de 1,2 m; 1,5 m și 1,8 m. La ora actuală în România se folosește o metodologie care prevede recoltarea probelor de sol de pe adâncimea de 30 cm” (conferentiar univ. dr. HV Hălmăjan). În realitate adăncimea de recoltare este de 20 cm.

Vintilă și colab. 1989, ne reamintește domnul conferentiar univ. dr. HV Hălmăjan, afirmă că azotul mineral de pe profilul de sol, aflat la adâncimi de până la 90 cm poate fi folosit de plantele de grâu la fel de eficient ca și cel aplicat la suprafață. Deoarece azotul de la adâncime este absorbit mai târziu, poate avea un efect pozitiv asupra conținutului de proteină din grâu.

În experiențele descrise de Vintilă și colab. 1989, doza de azot recomandată de analizele agrochimice, aceleași care se fac și acum la noi, a putut fi redusă, după determinarea azotului de pe profilul solului, cu 104 kg N/ha pe un cernoziom și cu 42 kg N/ha pe un sol brun luvic.

NO3-N (și SO4-S) sunt nutrienți mobili care pot fi găsiți în cantități semnificative la 15 până la 90 cm adâncime. Prin urmare, recomandările de fertilitate de N și S ar trebui să se bazeze pe rezultatele obținute dintr-o probă de sol de până la 90 cm. Recomandările privind fertilizarea cu azot (și S) ar putea fi incorect estimate dacă se bazează exclusiv pe o adâncime de 0 până la 30 cm (20 cm în practică). Adâncimile de până la 90 cm oferă mai multă fiabilitate estimări ale NO3-N și SO4-S în profilul solului. Vom reveni cât de curând cu imagini din teren pentru a exemplifica.

Cum procedăm noi?

Folosește eficient îngrășămintele chimice - Oferta noastră pentru analizele de sol. Analize fizico-chimice sol pentru agricultura de precizie. Analize sol
Folosește eficient îngrășămintele chimice

1. Testare sol

Pentru a obține cea mai bună estimare a nivelurilor de nutrienți din sol, probele le prelevăm de la următoarele adâncimi pentru a optimiza gestionarea nutrienților:

  • 0 – 15 cm
  • 30 – 60 cm
  • 60 – 90 cm

Momentul ideal pentru a evalua starea nutrienților din sol este chiar înainte ca o cultură să crească activ și să aibă nevoie de nutrienți. Pentru culturile înființate în primăvară, testăm solul primăvara devreme, de îndată ce solul s-a dezghețat sau toamna, odată ce temperaturile solului au scăzut sub 7°C (de exemplu, sfârșitul lunii octombrie; procesele microbiene încetinesc sub această temperatură). Pentru culturile înființate în toamnă, testăm solul cu aproximativ o săptămână înainte de însămânțare și fertilizare – în mod ideal.

Aceste testări nu sunt suficiente!

Necesarul de nutrienți variază pe măsură ce planta se dezvoltă. Și atunci în toate etapele de dezvoltare ale culturii efectuăm astfel de teste pentru a fracționa doza de azot și a o aplica la momentul optim. Astfel obținem o valorificare mai bună a îngrășămintelor, limitând în același timp pierderile generate de volatilizarea amoniacului (nitratul de amoniu este cea mai eficientă formă de îngrășământ deoarece este mai puțin sensibilă la volatilizare.)

La porumb, de exemplu, este cunoscut faptul că la început (de la însămânțare până la 6-8 frunze) este nevoie doar de 2% din doza totală. Absorbția azotului crește rapid de la stadiul de 8-10 frunze și atinge maximul în perioada înfloririi, după care scade. În perioada dintre stadiul de dezvoltare de 6-8 frunze și înflorire, porumbul absoarbe 85% din necesar.

Pentru ca nutrienții să fie administrați la momentul potrivit și în cantitatea adecvată soluția este aplicarea fazială a îngrășământului, pentru a-i maximiza eficiența.

Câteva exemple de aplicare fazială la porumb:

  1. Doza totală de azot s-a împărțit în două: 1. 50 kg N / ha la însămânțare. 2. O nouă testare a solului, iar diferența de azot până la doza totală se aplică în etapa de 6-8 frunze.
  2. Dacă solul are nevoie de doze mai mari de azot: 1. 20-30 kg N / ha la însămânțare (în plus față de fosforul din îngrășământul NP utilizat ca starter); 2. 30-40 kg N / ha la stadiul de 2-4 frunze (sau 50-70 kg N / ha dacă nu este se aplică fertilizant starter); 3. diferența se aplică începând cu stadiul la 8 – 10 frunze și până la ultima trecere a tractorului. Înainte de fiecare aplicare se efectuează testări de sol pentru a determina consumul efectiv de nutrienți.
  3. Dacă doza necesară este redusă (când există reziduuri de azot la momentul însămânțării), este suficientă o singură aplicare în etapa 6-8 frunze.

2. Prezență în camp

Pe tot parcursul sezonului agricol suntem prezenți – fizic – în câmp. Vizităm culturile dumneavoastră de 30-40 de ori într-un sezon. Urmărim evoluția culturilor pe parcursul întregului an agricol, evidențiind la nivel de parcelă schimbările produse în dezvoltarea plantelor folosind, pe lângă ochiul agronomului, senzori agricoli, imagini furnizate de drone echipate cu cameră 4K și cameră multispectrală, dar și imagini satelitare. Ca rezultat al analizei stării de sănătate a culturilor facem observații fenologice, determinări biometrice, monitorizarea dăunătorilor, monitorizarea bolilor, etc.

3. Agricultură de precizie, inteligența artificială & machine learning

Pe măsură ce adunăm date putem face predicții personalizate pentru fiecare câmp. Realizăm o cronologie a punctelor de decizie luate de-a lungul sezoanelor agricole. Solul are o memorie; dacă a existat un stres la un moment dat, probabil că va mai exista un altul în viitor. Acest stres ar putea fi o buruiană, o insectă, o deficiență de nutrienți, un nivel scăzut de umiditate etc. Cu precizia dată de localizarea GPS creăm un geamăn digital care ne poate aminti continuu fenomenul exact pe care să ne concentrăm. Aceste informații pot fi utilizate pentru a determina dacă a existat o răspândire, dacă s-a propagat și care pot fi limitele sale. Toate informațiile de identificare sunt disponibile, inclusiv ciclurile de creștere și întreaga sa patologie. Deci se identifică, informează și verifică stresul. Urmează analiza datelor. Trebuie înțelese proveniența și contextul datelor. În ce stadiu de vegetație ne aflăm? Ce linii de acțiune au precedat stresul? Deciziile de atenuare și remediere abordează o mulțime de răspunsuri: de la o decizie chirurgicală bazată pe informații localizate, punctuale, măsurate cu precizie, până la acțiuni pe câmpul larg sau pe întreg teritoriul zonei pentru a elimina o amenințare gravă. Independent de decizia luată, la un anumit interval de timp post-decizie și post-acțiune, facem o validare a faptului că într-adevăr stresul a fost tratat corespunzător și rezultatul dorit a fost atins.

CONCLUZII

Află mai multe despre observațiile fenologice, determinările biometrice și de laborator la culturile de cereale păioase, rapiță, porumb și floarea soarelui vizitând pagina de Consultanță și Asistență Agricolă. Un reprezentant al Centrului de Inovare Agricolă AGRIMANET îți stă mereu la dispoziție: 0790 218 611, agrimanet@agrimanet.ro, contact@agrimasat.ro

În urma analizelor datelor de la fermierii care utilizează tehnologia noastră s-a observat că:

  • Productivitatea a crescut cu aproximativ 4% și are potențialul de a crește în continuare cu până la 9% odată cu atingerea unui interval de 5 ani de date istorice analizate.
  • S-a îmbunătățit eficiența aplicării îngrășămintelor cu aproximativ 9% și are potențialul de a atinge pragul de 30%.
  • Utilizarea erbicidelor a fost redusă cu aproximativ 9% și are potențialul de a scădea în continuare cu 15%.
  • Utilizarea combustibililor fosili a scăzut cu aproximativ 6%, cu potențialul de a scădea în continuare cu 16%.
  • Utilizarea apei a scăzut cu aproximativ 4% cu potențialul de a scădea în continuare cu 21% la adoptarea completă.

Putem concluziona că prin adoptarea tehnologiei de supraveghere a culturilor oferită de către Agrimasat oferim 5 beneficii cheie:

  • Eficiență sporită.
  • Rezultate instantanee asupra fertilității solului, cu date care se întind pe 5 ani.
  • Reducerea îngrășămintelor printr-o aplicare mai precisă.
  • Reducerea pesticidelor printr-o aplicare mai precisă.
  • Economii de apă prin detectarea mai precisă a nevoilor.

Related posts

Leave a Comment