Trei centre de colectare și prelucrare primară a lânii

Centre de colectare a lânii

GÂNDUL.ro i-a adresat lui Adrian Oros următoarea întrebare:

“Ați declarat că doriți să demarați centrele de depozitare … lână prin ”Casa Unirea”. Este vorba despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)? Viitorul ”Casei Unirea” este legat de finanțarea prin PNRR?”

În răspunsul primit pe adresa redacției se insistă asupra centrelor de colectare a lânii – acestea urmând a fi finanțate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – și asupra efectelor pe care acestea le vor genera.

”În ceea ce privește situația centrelor de colectare a lânii, MADR și-a propus finanțarea acestei acțiuni tot prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Astfel, reforma domeniului presupune înființarea unui număr de 3 (trei) centre integrate de colectare și prelucrare primară a lânii (sortare, spălare, extragere lanolină, uscare, balotare) în mediul rural, care respectarea standardele de mediu și componenta de digitalizare. Acestea vor fi amplasate în centrul, vestul și sud-estul ţării, în funcţie de numărul de ovine existent și se preconizează că vor avea următoarele efecte directe:

• Plasarea României pe primele poziţii la nivelul UE în cee ace privește contribuția la diversificarea lanțurilor de aprovizionare, în domeniul vizat de proiect;
• Valorificarea superioară a lânii;
• Furnizarea de materie primă pentru fabricarea unor produse cu valoare adăugată mare;
• Protejarea mediului înconjurător prin colectarea cantităţilor de lână care azi sunt abandonate de către crescătorii de ovine;
• Crearea de locuri de muncă în mediul rural, precum și crearea de locuri de muncă pentru alte categorii defavorizate;
• Creșterea veniturilor persoanelor din mediul rural;
• Reducerea disparităţilor dintre mediul rural și cel urban;
• Dezvoltarea de activităţi economice care folosesc  lâna prelucrată primar ca materie primă;
• Refacerea lanţului de producţie a lânii, de la stână/fermă la produs finit.

În subsidiar, preconizăm și efecte indirecte, cum ar fi:

• Reducerea declinului demografic în zona rurală;
• Creșterea numărului de ovine;
• Conservarea prin pășunat a calităţii pajiștilor și fâneţelor;
• Conversia durabilă a biomasei în fibre;
• Conservarea patrimoniului cultural specific crescătorilor de ovine.

Menționăm că Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă doar una din oportunitățile de finanțare pentru proiectele Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA” – S.A., societatea putând identifica pe viitor și alte surse publice și/sau private care pot oferi finanțare pentru proiecte utile domeniului în care această întreprindere publică activează”, se mai menționează în răspunsul transmis de MADR, ÎN EXCLSUSIVITATE, pentru GÂNDUL.ro.