Trend „nu prea pozitiv pentru agricultura românească”
„Suntem într-un an mai special din toate punctele de vedere, dar pentru noi, cei din Ministerul Agriculturii, este important cum negociem şi cum scriem Planul Naţional Strategic (PNS) şi cum vom finanţa şi sprijini agricultura şi industria alimentară din România în perioada 2021 – 2027, pentru că pornim de la o realitate privind balanţa comercială, mai corect spus privind deficitul balanţei comerciale în aceea ce priveşte agricultura şi industria alimentară. În 2018 am depăşit un miliard de euro, iar la finele lunii noiembrie 2019, deficitul era de aproape un miliard de euro – mai exact 988 de milioane de euro. Probabil în aprilie cei de la INS ne vor furniza datele finale pe 2019. Acum, avem un trend nu prea pozitiv pentru agricultura românească, exportăm materie primă, importăm materii procesate cu valoare adăugată mare, practic exportăm subvenţii şi încercăm în acest an să schimbăm trendul”, a spus Oros in cadrul conferintei.
A demarat elaborarea PNS şi dezbaterile cu mediul asociativ
„În noiembrie am început să lucrăm la ceea ce înseamnă acest PNS pe care va trebui să îl prezentam şi Comisiei Europene. Am avut dezbateri cu mediul asociativ, într-o primă etapă în noiembrie-decembrie. Am reînceput aceste dezbateri, iar acum vom discuta concret pe analiza SWOT făcută de colegii mei din AM-PNDR, structurile MADR şi grupurile de lucru organizate împreună cu partenerii sociali.
Prioritati
S-au identificat a fi prioritare: investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de procesare şi depozitare a produselor agroalimentare, sprijinirea sectorului zootehnic, având în vedere scăderea efectivelor de animale, dar şi a valorii genetice a acestor animale, susţinerea formelor asociative cu rol economic şi aici mă refer în primul rând la cooperative. Cei mai mulţi şi mai mici au învăţat să producă şi sunt producţii de foarte bună calitate, dar nu reuşesc să vândă la un preţ competitiv ca să reziste pe piaţă. De aceea susţinem această asociere. De asemenea, vorbim şi despre susţinerea fermelor de familie, pentru că noi credem că acesta este pilonul de bază al satului românesc. Guvernul are datoria să facă cât mai mult ca acestea să rămână pe piaţă”, a precizat şeful MADR.
Oros a mai spus că acest draft al PNS, bazat pe datele statistice oferite de Eurostat din 2019, va fi înaintat serviciilor CE, iar până la finele lunii februarie se va semna şi contractul pentru serviciile de consultanţă cu Banca Mondială, în vederea fundamentării intervenţiilor pentru Pilonul 1 şi Pilonul 2 din Politica Agricolă Comună.
O alta tema abordata a fost unificarea agenţiilor de plăţi care gestionează fondurile europene din agricultură
„În primul rând, vrem ca agenţiile să fie mult mai eficiente, iar absorbţia să fie mult mai bună, mai ales în cadrul AFIR. Presiunea Bruxelles-ului este să fie o singură agenţie, iar dacă vom fi nevoiţi să facem această unificare vrem să nu sufere beneficiarii şi să nu afectăm plăţile. Va fi şi o perioadă de tranziţie, cel puţin 2021. Deocamdată, la nivelul Comisiei abia acum se creionează marile linii, nu ştim ce se va întâmpla. Noi ne pregătim, ne facem temele cu Programul Naţional Strategic în aşa fel încât, atunci când Comisia ne solicită, să avem un draft pe care să putem discuta. Încă sunt multe semne de întrebare la nivelul CE legate de Green Deal (Pactul Ecologic European – n. r.), strategia „Farm to Fork”, a tinut sa precizeze ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
Noua Politică Agricolă Comună (PAC) prevede reducerea numărului de agenţii de plăţi şi consolidarea rolului organismului de coordonare şi al organismului de certificare. Polonia are o singură agenţie, cu peste 12.000 de salariaţi şi gestionează toti banii proveniti din fondurile europene. AFIR, cu 1.680 angajati, gesioneaza Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) – aproximativ 9 miliarde euro, iar APIA, cu peste 5.000 angajati, se ocupă de plăţile directe şi de cele de agromediu din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) – aproximativ 1,9 miliarde euro.
Atasati agricoli
„Avem un proiect şi am început discuţiile cu Ministerul Afacerilor Externe, să trimitem anul acesta cinci ataşaţi agricoli în zone mai interesante pentru agricultura românească, în primul rând în zona Golfului. Este un proiect mai vechi, dar anul acesta chiar o să-l facem, pentru că am prins bani în buget pentru cinci ataşaţi. În primul rând aş vrea să mergem spre ţările terţe pentru că volumul mai mare de export noi acolo l-am avut, inclusiv pe animale vii”, a anuntat ministrul Agriculturii, insa nedand detalii despre sumele alocate în buget pentru acest proiect.
Modificare importantă ce se va aplica din acest an la subvenția pentru lâna valorificată
”Am lăsat la urmă acest program de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru că am observat că apetența beneficiarilor pentru a accesa acest program a fost mult mai mică decât în anii precedenți, de aceea anul acesta o să monitorizăm mai atent ceea ce se întâmplă.
La un control făcut de colegii din minister s-a observat că această colectare de lână s-a făcut doar scriptic fără a se ridica efectiv cantitățile de lână obținute după tunsori. S-au constatat cantități de lână raportate pe un animal de 13,9 kilograme, chiar și 36 de kilograme de lână pe animal, la unii fermieri.
De aceea am trecut ca și modificare aici, cantitatea maximă de lână pe cap de oaie pentru care trebuie făcută dovada comercializării, 4 kg pe cap de oaie, maxim! Împreună cu sectorul ovin căutăm și alte soluții pentru a valorifica această lână, căutăm un potențial de prelucrare atât pentru industria textilă, dar și de construcții”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul conferinței de la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
