Ce părere au tinerii fermieri despre reforma PAC?

Ce trebuie să facă un tânăr care doreşte să înfiinţeze o exploataţie? Mihai-Liviu Moraru, directorul general al AFIR. Stiri agricole

Până acum nimic nu se schimba pentru tinerii fermieri

Ce părere au tinerii fermieri despre reforma PAC? În acest interviu, Alessia Musumarra, secretar general al Consiliului European al Tinerilor Fermieri (CEJA), recunoaște câteva victorii în Parlamentul European, identifică unde este nevoie de mai multă ambiție și prezintă ceea ce speră CEJA să vadă din triloguri.

Click pe imagine pentru a te inscrie!

Cu ce ​​articole sunteți cel mai mulțumit? Există modificări pe care le-ați dorit adoptate si care nu au fost?

După cum s-a menționat pe bună dreptate în e-mailul dvs., amendamentul 1159 a stat la baza provocărilor CEJA pentru această reformă a PAC. Credem că dublarea alocării minime dedicate tinerilor fermieri din primul pilon va asigura că cele mai multe instrumente relevante pentru obiectivul de reînnoire generațională sunt susținute cu mijloace adecvate. De exemplu, ar spori disponibilitatea bugetului și, prin urmare, accesibilitatea la ajutorul pentru instalare. Au fost adoptate modificări suplimentare care constituie, din perspectiva tânărului fermier, avansuri sau garanții care nu pot fi neglijate – în special în Regulamentul privind planurile strategice ale PAC:

Articolul 4.1 litera (d): definiția „fermierului activ” adoptată de Parlamentul European este, din toate punctele de vedere, mai cuprinzătoare decât înainte. În plus, nu rămâne doar o definiție, deoarece principiul distribuirii instrumentelor PAC numai către fermierii activi este apărat în mod proactiv în diferite articole (articolele 16.1, 17.3, 22.3, 24.1, 28.2, 29.1, 34.1, 66.2, 70.2). Acest lucru este foarte contrastant cu poziția Consiliului;

Articolul 4.1 litera (e): Parlamentul decide să ia atitudine, în definiția „tânărului fermier”, cu privire la necesitatea ca statele membre să alinieze criteriile în ceea ce privește „pregătirea și / sau competențele adecvate”. Consiliul, de partea sa, a introdus mult mai multă flexibilitate. În plus, este prezentată o definiție a „noului fermier”, cu avantajul de a aduce mai multă claritate tuturor (4.1 e a (nou));

Articolul 27: așa cum s-a menționat mai sus și în conformitate cu pledoaria CEJA, minim 4% din pachetele naționale pentru plăți directe vor fi acordate pentru sprijinul venitului complementar pentru tinerii fermieri și ajutorul pentru instalare. Articolul deschide, de asemenea, posibilitatea de a distribui sprijinul suplimentar pentru venituri sub forma unei sume forfetare, oferind o alternativă la plata tradițională decuplată pe hectar eligibil;

Articolele 27.3 litera (c) și 69.2 litera (a): Parlamentul introduce noi dispoziții care să asigure faptul că tinerii fermieri nu pierd accesul la sprijinul suplimentar pentru venituri și la ajutorul de instalare atunci când aparțin unor grupuri de fermieri, organizații de producători sau cooperative. Obiectivul din spatele acestora este, de asemenea, de a facilita angajamentul tinerilor fermieri cu aceste grupuri, la baza organizării sectoarelor noastre. La articolul 69.1, o dispoziție determină, de asemenea, statele membre să acorde ajutor pentru instalare pentru încorporarea tinerilor fermieri în întreprinderile existente;

Articolul 65.10: în legătură cu angajamentele legate de mediu, climă și alte angajamente de gestionare (AECM), se spune că trebuie pusă la dispoziție formarea adecvată pentru cei care o necesită, precum și accesul la expertiză. La articolul 72.6b (nou), este apărat principiul calității serviciilor educaționale și de consiliere: organismele care asigură transferul de cunoștințe și inovare trebuie să aibă capacitățile adecvate sub forma calificărilor personalului și a pregătirii pentru a îndeplini această sarcină;

Articolul 103.2 (5): în analiza SWOT efectuată de statele membre pentru obiectivul specific dedicat tinerilor fermieri, ar trebui analizată capacitatea tinerilor fermieri de a face față riscurilor (pe lângă cele trei aspecte deja aliniate).

Amendamentul 1108, care nu a fost adoptat, a prevăzut o clauză care nu poate anula instrumentele tinerilor fermieri, constrângând statele membre să nu își reducă ambiția pe acest front în comparație cu perioada de programare 2014-2020. Credem că ar fi putut fi o garanție suplimentară, într-un context în care nu este sigur că o alocare bugetară mai mare va fi luată în considerare de către statele membre.

Sunt colegii dvs. din Europa îngrijorați de impactul modificărilor asupra modelului agriculturii familiale, cum ar fi amendamentul 163, care va face ca degresivitatea să fie voluntară, dar schimbarea „va”  fi în „poate”?

CEJA este de acord, în principiu, cu limitarea, dar nu are nicio poziție specifică asupra acesteia. Desigur, ca tineri implicați sau dispuși să fie implicați în sector, avem îngrijorări cu privire la viitorul agriculturii familiale, așa cum se reflectă cu siguranță în pledoaria noastră. Salutăm ambiția arătată cu privire la instrumentele de reînnoire generațională, deoarece credem că este crucial să ne intensificăm acțiunea colectivă pentru dezvoltarea și menținerea activităților reziliente și durabile pentru sectorul nostru. În schimb, rezultatele ar fi pozitive pentru ambiția noastră de mediu și climatică.

Acestea fiind spuse, prin mai multe aspecte, nu credem că reforma care se desfășoară în acest moment va constitui o schimbare de reguli pentru toate provocările economice, sociale și de mediu cu care se confruntă sectorul. De exemplu, am fi sperat, de la ambii colegiuitori, o reflecție suplimentară asupra instrumentelor de gestionare a riscurilor, pe care le percepem nu numai ca o caracteristică economică și socială importantă, ci și ca un instrument esențial în ambiția pe care o purtăm pe fronturile mediului și acțiunea climatică. În ambele ansambluri, instrumentele de gestionare a riscurilor devin voluntare pentru statele membre. Acest lucru nu este în conformitate cu poziția CEJA, unde putem depune mărturie despre cum este să evoluezi în sectorul agricol cu ​​un profil de risc ridicat.

De asemenea, care dintre pozițiile Consiliului vă preocupă?

Am ridicat mai multe preocupări legate de poziția Consiliului, în special legate de lipsa ambiției bugetare. Este deosebit de adevărat pentru instrumentele tinerilor fermieri: Consiliul menține o alocare financiară minimă de 2% în primul pilon, dar adaugă sprijin investițional pachetului. În calitate de CEJA, dorim, de asemenea, ca sprijinul investițional să fie garantat cu finanțare adecvată, dar cu o cifră atât de redusă, nu vedem cum vor fi încurajate statele membre pe această cale. Celelalte preocupări ale noastre sunt legate de un grad ridicat de flexibilitate acordat statelor membre, indiferent dacă este vorba de definiția fermierului activ, tânărului fermier sau chiar de alinierea instrumentelor de gestionare a riscurilor.

Ce mai trebuie făcut în triloguri sau în etapa Planurilor strategice ale PAC?

În triloguri, ne așteptăm ca colegiuitorii să fie de acord cu o alocare minimă de 4% din pachetele naționale pentru plăți directe care vizează sprijinul suplimentar pentru venituri, ajutorul pentru instalare și sprijinul pentru investiții pentru tinerii fermieri. De asemenea, am face presiuni pentru ca principiul fermierilor activi să fie recunoscut mai puternic de către Consiliu, cu includerea definiției cât mai mult posibil aliniată la cea din Parlament. Trebuie prevăzute mai multe garanții privind canalizarea fondurilor PAC; în acest punct de vedere, unele dispoziții ale regulamentului orizontal ar trebui să permită o mai bună detectare a fraudelor.

In etapa Planurilor strategice ale PAC, trebuie să ne asigurăm că ceea ce conțin actele de bază este fezabil la nivel de fermă, în special în ceea ce privește costurile administrative. Pentru tinerii fermieri, multe instrumente de interes sunt adesea trecute cu vederea, cum ar fi măsurile de cooperare care permit punerea în aplicare a unor scheme, precum Serviciul de mobilitate a terenurilor din Irlanda. Toate măsurile legate de serviciile de consiliere, cunoștințe și educație sau gestionarea riscurilor sunt, de asemenea, de primă importanță. Nu în ultimul rând, va fi esențial să analizăm interacțiunea cu instrumentele naționale, asigurându-ne că provocările tinerilor fermieri sunt abordate și în cadrul unor strategii coerente. Astfel, pe partea accesului la terenuri, sau a accesului la credite și investiții, rămân multe de făcut.

interviu realizat de ARC2020

Related posts

Leave a Comment