Eliminarea din comisiile de evaluare a secetei a specialiștilor de la APIA

Un ordin al ministrului Agriculturii (Modificări privind gestionarea situațiilor de urgență cauzate de seceta pedologică) elimină din comisiile de evaluare a secetei specialiștii de la APIA.

Astfel, tarlalele nu mai pot fi localizate cu precizie și nici nu se poate verifica veridicitatea datelor privind producătorul și culturilor înființate și declarate la APIA.

În aceste condiții, evaluarea pagubelor create de secetă va cădea doar pe umerii celor de la direcțiile județene pentru agricultură (DAJ) și din primăriile unităților administrativ teritoriale afectate.

Cel mai mare inconvenient vine din faptul că rolul specialiștilor de la APIA nu va putea fi suplinit. Ei, în cadrul comisiei, trebuie să stabilească coordonatele parcelelor, să le localizeze cu exactitate pe câmp și mai ales dacă acestea figurează în bazele de date pe numele celui care cere despăgubirea. „Vom merge pe câmp și ni se va arăta o bucată de teren. «Asta e parcela!» Noi trebuie să o evaluăm, dar de unde știm care sunt coordonatele, că nu se termină pe teritoriul comunei vecine sau a județului Iași. De regulă, cei din primării știu denumirile populare, de exemplu «Valea Morii», «Luncă», «La fântâna cu cumpănă», «Dealul Crucii», etc. Va fi cumplit! Nu spunem că nu vom face evaluările, dar…”, a declarat Cristian Delibaș, directorul DAJ, citat de Monitorul de Botosani

„Nu știu cum vor termina cei de la Direcția Agricolă de evaluat. Cu două-trei mașini cât au și fără cei de la APIA… Probabil că le vom pune și noi la dispoziție mașini, dar cum vor localiza fiecare lot de teren, fiecare parcela vor vedea”, a declarat prefectul de Botosani, Dan Nechifor, arătând, de exemplu, că a primit de la comuna Todireni un memoriu cu o suprafață de peste 800 de hectare care ar fi calamitate și care reprezintă suma a peste două sute de parcele.

„Imaginați-vă că la APIA s-au depus 32.000 de cereri de subvenție pentru aproape 300.000 de hectare. Vorbim de peste 100.000 de parcele, pentru că sunt convins că aproape tot județul va pune notificări de calamitate. Numai să faci 25.000 de mii de procese verbale, darămite să mai și verifici fiecare parcelă în parte cu cinci comisii doar și fără localizările de la APIA… Și avem la dispoziție doar o lună și o săptămână”, a mai arătat directorul DAJ.

„Riscul este ca la finalul anului sa apara fermieri care vor primi patru tipuri de despăgubiri pentru același teren. Două pentru secetă, culturi de toamnă și de primăvară, pentru că spun că au întors, una de grindină și una de inundații. Dacă e să luăm în calcul o valoare estimativă de 200 de euro anunțată de ministrul Agriculturii, atunci vor aduna cam 800 de euro. Dacă mai punem și 150-170 de euro, în funcție de diferitele scheme de ajutor, sărim spre o mie de euro. Din cultura calamitată mai scoate câteva sute de kilograme de floare sau porumb, cu care își acoperă cheltuielile, pentru că anul acesta prețurile sunt sus, și rămân cu mia de euro pe hectar. O fi bine, o fi rău?”.

„Și agricultura este un business ca oricare altul. La început, îți asumi și riscuri, iar seceta, grindina, inundațiile sunt un astfel de risc, pe care poți să ți-l asiguri. Pe piața botoșăneană există un asigurător care asigură riscurile pentru agricultori, dar aceștia nu se prea înghesuie. Și știți de ce? Pentru că asigurătorul vine și îți pune franșiză. Să zicem că media culturii într-un an bun este de 4.200 de kilograme de grâu. Vine asigurătorul, face proces verbal că e secetă și cultura e calamitată, dar îl lasă pe fermier să o recolteze. În momentul recoltatului, vine și vede producția. Ei, ai scos 4.000, pentru diferența de 200 îți plătește despăgubirea. De asta nu le convine să se asigure”.