Găsirea unei soluții mai bune către pășuni mai verzi
Consider că pășunatul excesiv este o problemă. Recomand mereu să se treacă la pășunatul pe parcele cât mai curând posibil. De asemenea, recomand să ne concentrăm pe beneficiile utilizării leguminoaselor pentru a oferi calitate pășunii sau fâneței, dar si pentru a depăși deficitul de azot din sol.
Pentru a avea mai multă iarbă pe hectar trebuie să tratăm pajiștile ca pe orice cultură mare! Și am să explic.
Când o plantă este pășunată/cosită, scoți frunza verde. Pentru a înlocui frunza respectivă, planta trebuie să-și folosească rezervele, de la suprafață, dar și din rădăcini. Dacă planta este pășunată prea des, îi reducem rezervele și o slăbim! De asta nu ținem post tot anul.
Soluția este ca fermierii să treacă la un pășunat pe parcele cât mai curând posibil, pentru a oferi plantelor șansa de a-și recupera rezervele prin rădăcină, între două cicluri de pășunat. Dacă administrați pășunile în mod corespunzător, atunci nu se va produce un furaj de calitate scăzută.
Trebuie să ne uităm puțin la biologia plantei. Nu e complicat.
De exemplu, dacă folosești lolium, trebuie să știi că este necesar să aibă trei frunze verzi înainte de a începe pășunatul. Dacă nu faci asta, epuizezi rezervele și dacă o faci de mai multe ori, problema se agravează.
Frunza este panoul solar al plantei!
În acest mod planta obține carbon din atmosferă. Dacă o plantă este lipsită de carbon, încearcă să producă mai multe frunze, dar nu depozitează carbon în rădăcini, astfel încât rădăcinile devin mai slabe. Dacă continuați să pășunați, planta încearcă mereu să recupereze și să crească frunze noi, iar biomasa rădăcinilor sale va scădea, devenind tot mai epuizată.
Opusul este când planta este lipsită de azot sau apă. Își reduce suprafața frunzelor și pune mai mult carbon în rădăcini. Deci, de îndată ce se instalează seceta, planta își dezvoltă mai mult rădăcina și nu mai hrănește frunzele. Rădăcina caută reserve în pământ.
Acestea sunt cele două răspunsuri la stres, iar dacă continuăm pășunatul, pui din ce în ce mai multă presiune asupra plantelor. Și vom avea o suprafață redusă a frunzelor și rădăcini slăbite. Pierdem și volum, dar, cel mai important, epuizăm rezervele plantei.
Dacă plantele au rădăcinile atât de slabe încât să nu mai poată căuta apă și nutrienți, ar trebui să le oferim mereu azot și apă. Mai bine le creștem în ghiveci.
Dacă vrem pășuni cât mai productive pe o perioadă mai mare de timp, trebuie să recunoaștem că este necesar să maximizăm pășunatul pe parcele și să avem o încărcătură optima de animale pe suprafață și pe intervalul de timp petrecut pe pășune.
Vă stau la dispoziție oricând pentru a vă îndruma în a stabili numărul optim de parcele de pășunat în funcție de efectivul dumneavoastră de animale!
Scopul meu este de a vă oferi cele mai bune amestecuri de gramine și leguminoase care se pretează zonei unde fiecare își desfășoară activitatea. Cel mai important lucru în realizarea amestecurilor pentru pășuni și fânețe este includerea speciilor care se completează reciproc, la care adaug niveluri optime de semințe de trifoi roșu, alb și hybridum.
Dar pentru asta trebuie să mă ajutați și dumneavoastră în gestionarea pășunilor. Împreună învățăm!
Să auzim numai de bine, dragii mei!
Cosmin Daniel Ion
În imagine avem plante semănate pe 8 iulie 2023.
