Irigațiile între promisiunile politice și statisticile care ascund realitatea

Irigațiile între promisiunile politice și statisticile care ascund realitatea

În vremea comunismului, pentru a se atinge obiectivele ambițioase, minciuna pleca din statistici. Este greu de spus în ce măsură cifrele oficiale reflectă realitatea din teren.

Guvernul a aprobat în 3 august Programul Național pentru Infrastructura principală de irigații. Legea 136/2022 stabilește ca România să ajungă la 2,6 milioane ha suprafață irigabilă în 2027, cu o alocare de 1,5 miliarde euro de la buget până la acel termen.

Statisticile oficiale au fost combătute chiar de fostul ministru al Agriculturii, în 2020. Oros a acuzat că statisticle trasnmise de ANIF erau doar pe hârtie, suprafața irigată în mod real fiind la o treime.

 „Noi am declarat de fiecare dată doar suprafața reală udată, nu suprafața cumulată. Pentru anul trecut [2019-n.r.] s-au declarat 780.000 hectare, când cu toții știam și mai ales specialiștii de la ANIF știau că au fost 278.000 de hectare raportate de trei ori. Anul acesta [2020-n.r.] suprafața reală, nu cumulată, a fost de 508.000 de hectare, atât s-a putut, insuficient. Am fi vrut să avem trei milioane de hectare sau măcar cele două milioane de hectare afectate de secetă să fie protejate prin irigații. Atât s-a putut, totuși mult mai mult decât până cum, pentru că s-au terminat unele investiții făcute și noi le-am continuat”, a spus Oros, în 2020, când era audiat pentru postul de ministru.

Ziarul Financiar a făcut calculele proprii, pe baza statisticilor (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), concluzionând că nu s-a irigat mai mult de 300.000 de hectare, 6% din suprafața cultivată cu cereal.

Cifrele raportate de ANIF sunt contestate în privința suprafeței irigate în mod real

Sistemul național de irigații face în ultimii ani obiectul gâlcevei politice. Peste două milioane de hectare ar fi trebuit să beneficieze de sisteme moderne de irigații, dacă promisiunile politicienilor s-ar fi îndeplinit, nota Europa liberă, care a trecut în revistă eșecul diverselor guvernări, în a le îndeplini. De altfel, obiectvul de două milioane de hectare este vehiculat de mulți ani.

Ministrul Daea, aflat la guvernare între ianuarie 2017-noiembrie 2019 și revenit în funcție în Guvernul Ciucă, în iulie 2022, promite din nou relansarea planului național de irigații. Nicio vorbă însă despre ratarea țintelor legate de irigații din perioada în care a mai păstorit ministerul Agriculturii!

Însă în toată perioada ianuarie 2017 – noiembrie 2019, cât PSD s-a aflat la guvernare, cu Petre Daea ministrul Agriculturii, investițiile în irigații au fost doar pe hârtie, plățile în teren fiind sub 10% după patru ani de guvernare PSD.

„Punerea în aplicare a Programului de reabilitare a sistemului de irigații trebuie să se facă ceas de ceas și zi de zi, fără întrerupere.”- Petru Daea

Ministrul a făcut un apel să nu se mai distrugă. Acesta a exemplificat cu stația de pompare de la Tigănași și canalul de aducțiune de 12 km, care se află în curs de reabilitare, mai exact se lucrează la curățarea secțiunii de scurgere. Ministrul a acuzat distrugerile făcute în timp.

„Nu poți trece cu vederea peste distrugerile făcute de-a lungul anilor. Nesăbuința și lipsa de acțiune se pot vedea prin vegetația forestieră care a ocupat întreaga secțiune a canalului. Canalele au fost avariate, stațiile de punere sub presiune devastate, practic a fost scos din funcțiune întregul sistem. Acum trebuie să investim, curățind secțiunea de scurgere, impermeabilizând canalele, înlocuind agregatele cu altele cu consum mai mic de energie și să punem în funcțiune infrastructura secundară folosind bani europeni.” – a spus ministrul Daea.

Ce prevede Programul Național pentru Infrastructura principală de irigații

• amenajarea unor sisteme noi de irigații: de la 101 la 189;
• suprafața irigată preconizată: 2.616.859 ha;
• înființarea a 50 de amenajări de desecare și drenaj cu suprafața de 695.142 ha;
• creșterea numărului de amenajări de irigații de la 89 (inclusiv Canalul Siret Bărăgan etapa I, între km 0+000 și km 14+570) la 156 (inclusiv Canalul Siret Bărăgan etapa I între km. 0+000-km.23+372);
• majorarea numărului de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații de la 531 la 666;
• modificarea perioadei de implementare a PNI: până la sfârșitul anului 2027 viitoarea programare a Planului Național Strategic va sprijini investițiile în infrastructura secundară de irigații, precum și investițiile în sistemele de irigații la nivelul fermei, cu suma de 500 milioane euro din fonduri europene;
• schimbarea titlului programului, astfel: Programul național de reabilitare și/sau înființare a infrastructurii principale de irigații și infrastructurii de desecare și drenaj.