Managementul rațional al azotului
O cultură de porumb de 12.5 tone necesită, aproximativ, 225 până la 280 kg de azot pe hectar. Gestionarea azotului în producția de porumb este în fiecare an una dintre cele mai mari preocupări pentru producătorii de porumb. Se recomandă aplicarea azotului francționat, în 2 până la 3 etape de la însămânțat până la înflorire, deoarece azotul este predispus la pierderi prin diferite mecanisme de pierdere. Din nefericire, majoritatea producătorilor de porumb aplică îngrășământul cu azot într-o singură aplicare. O cantitate semnificativă din acest azot, în majoritatea anilor, poate fi pierdută în timpul sezonului de vegetație prin volatilizare, denitrificare, levigare și/sau scurgere, ceea ce duce la pierderea randamentului la porumb.
Deoarece nu putem prezice condițiile meteorologice în timpul sezonului de creștere, o singură aplicare este un plan riscant de gestionare a azotului pentru producția de porumb.
În general, pentru o recoltă de 12.5 tone este necesar aproximativ 10% din azotul total de la însămânțare până la stadiul V6 (6 frunze și planta are aproximativ 30-45 cm înălțime), 55% de la V6 la R1 și 35% de la R1 la R6. Având în vedere atât necesarul de azot, cât și dezvoltarea componentelor de randament în diferite stadii de creștere a porumbului, un plan de management al azotului ar trebui să includă aplicarea azotului în trei fracții cu o cantitate mică de azot (1/4) la însămânțare, 1/2 din necesar în jurul stadiului V6 și restul (1/4) în stadiul de 8-10 frunze. Cu toate acestea, majoritatea cercetărilor au arătat că două aplicări (1/4 la însămânțare și 3/4 la stadiul V6-8) sunt suficient de bune pentru a maximiza randamentul la porumb în condiții normale.
Indiferent de numărul de fracții, aplicarea unei cantități mici de azot la sau înainte de însămânțare oferă plantei de porumb suficient azot pentru stabilirea componentelor de randament maxim la sau după etapa V6. Rețineți că rata de azot înainte sau la însămânțare nu trebuie să depășească 50-65 de kg la hectar. Includerea unei doze înainte de înflorire în programul de gestionare a azotului poate ajuta la reducerea pierderilor de azot și la asigurarea aprovizionării adecvate cu azot în timpul perioadei maxime de absorbție a azotului de la V10 până la etapa de umplere a boabelor.
În general, un program ideal de gestionare a azotului pentru o producție de peste 12.5 tone la hectar trebuie să se bazeze pe evoluția culturii, cantitatea de precipitații și condițiile solului în timpul sezonului de vegetație, potențialul de producție, prognozele meteo, interpretarea imaginilor NDVI și testarea solului / a țesuturilor (concentrația de azot din frunze).
Planul conceput de AGRIMASAT – denumit 4P – promovează utilizarea sursei potrivite de îngrășământ, în cantitatea potrivită, la momentul potrivit și la locul potrivit. Respectarea celor 4 P poate ajuta la creșterea randamentelor și a profitabilității, protejând în același timp mediul și îmbunătățind sustenabilitatea. Culturile se vor dezvolta primind o nutriție adecvată.
Utilizarea îngrășămintelor și 4P
Cantităţile de îngrăşăminte mai mici decât optimul necesar înseamnă lipsa de efecte, iar cele mai mari decât optimul necesar, înseamnă ineficienţă economică şi riscuri în compromiterea culturilor.
Atunci când sunt gestionate corespunzător, îngrășămintele ajută la abordarea provocării creșterii producției într-un mod viabil din punct de vedere economic, păstrând în același timp integritatea ecologică a sistemelor de cultură. Profitabilitatea sistemului de cultură va fi afectată negativ dacă nutrienții nu sunt disponibili în mod adecvat.
4P utilizează cele mai bune practici de gestionare a îngrășămintelor care abordează sursa potrivită de îngrășământ, la doza potrivită, la momentul potrivit și la locul potrivit. Cei 4P oferă baza unui cadru bazat pe știință pentru a realiza un management durabil al nutriției plantelor. Pe scurt, practicile 4P sunt bune pentru fermier, bune pentru comunitatea fermierilor și bune pentru mediu.
Avem nevoie să îmbunătățim adoptarea celor mai bune practici de gestionare a îngrășămintelor pentru a spori durabilitatea, eficiența și productivitatea sistemelor agricole. Eficiența și productivitatea se împletesc cu durabilitatea. Efortul de a îmbunătăți eficiența fără a crește și productivitatea nu face decât să crească presiunea de a produce mai mult pe terenuri mai puțin potrivite pentru producția agricolă. În schimb, risipirea resurselor pentru a maximiza productivitatea poate duce la un impact sporit asupra mediului și o scădere a profitabilității.
Nutrienții esențiali joacă un rol vital în furnizarea de alimente adecvate și în protejarea mediului. Nutrienții oferă o cultură mai viguroasă, sănătoasă și productivă.
Nutriția culturilor reprezintă până la 60% din randamentul culturilor. Semințele, mediul, erbicidele și fungicidele afectează, de asemenea, randamentul, dar acest procent de 60% indică faptul că nutriția culturilor este baza pentru culturi profitabile.
Nutriția echilibrată vă permite să valorificați toată munca pe care o faceți în câmp pentru a ajuta cultura să își atingă potențialul maxim. Reamintim următorul concept ce ține de managementul nutrienților: aplicarea sursei potrivite de îngrășământ la doza potrivită, la momentul potrivit și la locul potrivit.
Pentru că se consideră dificil de stabilit rezerva de azot mineral din profilul solului, acest aport de azot nu se folosește în determinarea dozei. Și așa obținem o pierdere mare!
Reducerea fertilizării excesive și a pierderilor de azot se poate face prin mai multe căi, dar una din cele mai importante, menționată de Borlan și colab. 1994, este „asigurarea efectivă cu azot asimilabil a culturilor în fiecare moment al perioadei de vegetație, dar în mod special la finele iernii,” pentru grâu și începutul primăverii pentru porumb. În experiențele descrise de Vintilă și colab. 1989, doza de azot recomandată de analizele agrochimice, aceleași care se fac și acum la noi, a putut fi redusă, după determinarea azotului de pe profilul solului, cu 104 kg N/ha pe un cernoziom și cu 42 kg N/ha pe un sol brun luvic.
Cum procedăm?
Află mai multe despre Programul 4P de management al azotului vizitând pagina de Consultanță și Asistență Agricolă. Un reprezentant al Centrului de Inovare Agricolă AGRIMANET îți stă mereu la dispoziție: 0790 218 611, agrimanet@agrimanet.ro, contact@agrimasat.ro
1. Testare sol
Pentru a obține cea mai bună estimare a nivelurilor de nutrienți din sol, probele le prelevăm de la următoarele adâncimi pentru a optimiza gestionarea nutrienților:
- 0 – 30 cm
- 30 – 60 cm
- 60 – 90 cm
Momentul ideal pentru a evalua starea nutrienților din sol este chiar înainte ca o cultură să crească activ și să aibă nevoie de nutrienți. Pentru culturile înființate în primăvară, testăm solul primăvara devreme, de îndată ce solul s-a dezghețat sau toamna, odată ce temperaturile solului au scăzut sub 7°C (de exemplu, sfârșitul lunii octombrie; procesele microbiene încetinesc sub această temperatură). Pentru culturile înființate în toamnă, testăm solul cu aproximativ o săptămână înainte de însămânțare și fertilizare – în mod ideal.
Aceste testări nu sunt suficiente!
Necesarul de nutrienți variază pe măsură ce planta se dezvoltă. Și atunci în toate etapele de dezvoltare ale culturii efectuăm astfel de teste pentru a fracționa doza de azot și a o aplica la momentul optim. Astfel obținem o valorificare mai bună a îngrășămintelor, limitând în același timp pierderile generate de volatilizarea amoniacului (nitratul de amoniu este cea mai eficientă formă de îngrășământ deoarece este mai puțin sensibilă la volatilizare.)
La porumb, de exemplu, este cunoscut faptul că la început (de la însămânțare până la 6-8 frunze) este nevoie doar de 2% din doza totală. Absorbția azotului crește rapid de la stadiul de 8-10 frunze și atinge maximul în perioada înfloririi, după care scade. În perioada dintre stadiul de dezvoltare de 6-8 frunze și înflorire, porumbul absoarbe 85% din necesar.
Pentru ca nutrienții să fie administrați la momentul potrivit și în cantitatea adecvată soluția este aplicarea fazială a îngrășământului, pentru a-i maximiza eficiența.
Câteva exemple de aplicare fazială la porumb:
- Doza totală de azot s-a împărțit în două: 1. 50 kg N / ha la însămânțare. 2. O nouă testare a solului, iar diferența de azot până la doza totală se aplică în etapa de 6-8 frunze.
- Dacă solul are nevoie de doze mai mari de azot: 1. 20-30 kg N / ha la însămânțare (în plus față de fosforul din îngrășământul NP utilizat ca starter); 2. 30-40 kg N / ha la stadiul de 2-4 frunze (sau 50-70 kg N / ha dacă nu s-a aplică fertilizant starter); 3. diferența se aplică începând cu stadiul la 8 – 10 frunze și până la ultima trecere a tractorului. Înainte de fiecare aplicare se efectuează testări de sol pentru a determina consumul efectiv de nutrienți.
- Dacă doza necesară este redusă (când există reziduuri de azot la momentul însămânțării), este suficientă o singură aplicare în etapa 6-8 frunze.
2. Prezență în camp
Pe tot parcursul sezonului agricol suntem prezenți – fizic – în câmp. Vizităm culturile dumneavoastră de 30-40 de ori într-un sezon. Urmărim evoluția culturilor pe parcursul întregului an agricol, evidențiind la nivel de parcelă schimbările produse în dezvoltarea plantelor folosind, pe lângă ochiul agronomului, senzori agricoli, imagini furnizate de drone echipate cu cameră 4K și cameră multispectrală, dar și imagini satelitare. Ca rezultat al analizei stării de sănătate a culturilor facem observații fenologice, determinări biometrice, monitorizarea dăunătorilor, monitorizarea bolilor, etc.
3. Agricultură de precizie, inteligența artificială & machine learning
Pe măsură ce adunăm date putem face predicții personalizate pentru fiecare câmp. Realizăm o cronologie a punctelor de decizie luate de-a lungul sezoanelor agricole. Solul are o memorie; dacă a existat un stres la un moment dat, probabil că va mai exista un altul în viitor. Acest stres ar putea fi o buruiană, o insectă, o deficiență de nutrienți, un nivel scăzut de umiditate etc. Cu precizia dată de localizarea GPS creăm un geamăn digital care ne poate aminti continuu fenomenul exact pe care să ne concentrăm. Aceste informații pot fi utilizate pentru a determina dacă a existat o răspândire, dacă s-a propagat și care pot fi limitele sale. Toate informațiile de identificare sunt disponibile, inclusiv ciclurile de creștere și întreaga sa patologie. Deci se identifică, informează și verifică stresul. Urmează analiza datelor. Trebuie înțelese proveniența și contextul datelor. În ce stadiu de vegetație ne aflăm? Ce linii de acțiune au precedat stresul? Deciziile de atenuare și remediere abordează o mulțime de răspunsuri: de la o decizie chirurgicală bazată pe informații localizate, punctuale, măsurate cu precizie, până la acțiuni pe câmpul larg sau pe întreg teritoriul zonei pentru a elimina o amenințare gravă. Independent de decizia luată, la un anumit interval de timp post-decizie și post-acțiune, facem o validare a faptului că într-adevăr stresul a fost tratat corespunzător și rezultatul dorit a fost atins.
Concluzii
În urma analizelor datelor de la fermierii care utilizează tehnologia noastră s-a observat că:
- Productivitatea a crescut cu aproximativ 6% și are potențialul de a crește în continuare cu până la 10% odată cu atingerea unui interval de 5 ani de date istorice analizate.
- S-a îmbunătățit eficiența aplicării îngrășămintelor cu aproximativ 9% și are potențialul de a atinge pragul de 30%.
- Utilizarea erbicidelor a fost redusă cu aproximativ 9% și are potențialul de a scădea în continuare cu 15%.
- Utilizarea combustibililor fosili a scăzut cu aproximativ 6%, cu potențialul de a scădea în continuare cu 16%.
- Utilizarea apei a scăzut cu aproximativ 4% cu potențialul de a scădea în continuare cu 21% la adoptarea completă.
Putem concluziona că prin adoptarea tehnologiei de supraveghere a culturilor oferită de către Agrimasat oferim 5 beneficii cheie:
- Eficiență sporită.
- Rezultate instantanee asupra fertilității solului, cu date care se întind pe 5 ani.
- Reducerea îngrășămintelor printr-o aplicare mai precisă.
- Reducerea pesticidelor printr-o aplicare mai precisă.
- Economii de apă prin detectarea mai precisă a nevoilor.