Mii de soiuri de legume româneşti au dispărut în doar 20 de ani

Mii de soiuri de legume româneşti au dispărut în doar 20 de ani

România a pierdut mii de soiuri vechi de legume, în ultimele decenii, care au fost înlocuite cu seminţe din import. Un studiu realizat de cercetătorul Costel Vânătoru arată că lista cuprinde un număr de 2.647 de soiuri.

Un studiu realizat de cercetătorul Costel Vânătoru arată că s-a pierdut un număr de 2.647 de soiuri şi că acestea reprezintă doar o parte din patrimoniul genetic românesc, întrucât pentru realizarea acestui catalog s-a consultat un număr restrâns de lucrări publicaţii oficiale, ne informeaza Adevarul

Evoluţia soiurilor şi numărul mare de pierderi în rândul acestora se poate constata cu uşurinţă prin consultarea Cataloagele Plantelor de Cultură din România.  

“Mare parte a creaţiilor biologice care au fost înlocuite din cultură şi neglijate s-au pierdut pentru totdeauna. O altă parte a resurselor genetice se află conservată în bănci de gene din străinătate, de cele mai multe ori fără acordul statului român”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.  

Înlocuirea legumelor vechi cu soiuri din import, de raţiuni ce ţin mai degrabă de avantajele comerciale, este principala cauză a pierderilor masive de seminţe din patrimoniul genetic românesc.   

“În cultura plantelor e ca şi în modă. Se caută anumite soiuri, într-o anumită perioadă, iar cele vechi sunt uitate. Apoi, atunci când îşi aminteşte cineva ce bune erau, de exemplu, vinetele bucureştene şi zice hai să le cultivăm din nou, nu le mai găseşte. Grădinarii mai păstrează seminţele vechi dar, în timp, fără o selecţie conservativă, soiurile se deteriorează. Recuperarea acestui tezaur genetică presupune muncă titanică de restaurare genetică, să luăm cataloagele, descrierile vechi, pentru a reface autenticitatea lor”, susţine cercetătorul Costel Vânătoru. 

La tomate, spune horticultorul buzoian, au dispărut aproape complet din grădinile românilor tomatele Mikado, Aurora, Inimă de Bou, Tomata de Ţigăneşti, tomatele grase româneşti, care sunt mai gustoase, mai zemoase, cu arome deosebite de cele aduse din afară. Au ieşit din competiţia cu soiurile importate pentru că sunt mai moi şi nu se păstrează la fel de bine în faza depozitării.   

“Au venit soiuri noi şi au fost scoase din cultură fără să-şi pună cineva întrebarea ce se întâmplă cu soiul pe care l-am eliminat acum? Ce se întâmplă cu soiul Inimă de Bou dacă în locul lui aducem soiul Marissa, din Olanda. L-au mai păstrat pasionaţii de seminţe şi a ajuns să fie înmatriculat în Franţa iar noi l-am pierdut pentru totdeauna”, susţine Costel Vânătoru.  

Mai multe soiuri de tomate româneşti au fost descoperite la banca de gene IPK Genbank Germania. Este vorba despre soiul de tomate Konserva, soiul de tomate Bizon şi soiul de tomate Aurora.

Ceapa Aurie de Buzău a fost găsită în cultură la Banca de Gene din SUA. România a pierdut primul soi de ceapă autohton, ce se obţine prin semănat direct, omologat şi înscris în anul 1971 de dr. ing. Chiru Cristea. În prezent au fost recuperate 50 de seminţe din acest soi de la banca de gene din SUA. Singura unitate românească care are caracter de depozit este Banca de gene de la Suceava. De asemenea, la Buzău, este în curs de amenajare o unitate care se va încadra în reţeaua de bănci de gene pe domenii acreditate internaţional, care să colecteze, evalueze, depoziteze şi să valorifice resursele autohtone.