Noua PAC pune bazele celui de-al treilea pilon

Noua PAC pune bazele celui de-al treilea pilon „social”

Reforma politicii agricole comune (PAC) de după 2020 a introdus noul concept de dimensiune socială care are potențialul de a construi un al treilea „pilon” pentru programul de subvenții agricole al UE în viitorul apropiat.

În prezent, PAC este alcătuită din două elemente principale: plățile directe către fermieri, care împreună cu cheltuielile legate de piață formează așa-numitul prim pilon și sprijinul pentru dezvoltarea rurală, care este considerat al doilea pilon al PAC.

Dar un al treilea pilon prinde contur, întrucât, conform acordului de compromis din iunie, plățile PAC vor fi acum legate de respectarea standardelor minime privind condițiile de muncă în așa-numita condiționalitate socială.

Această nouă dimensiune socială a politicii agricole a UE a fost puternic susținută de Parlamentul European, care a introdus ideea în timpul negocierilor care au urmat propunerii de reformă a Comisiei, încă din 2018.

În noiembrie anul trecut, deputații europeni au votat o serie de amendamente care au modelat elementele principale ale unei „condiționalități sociale” care leagă plățile PAC de respectarea standardelor minime de muncă.

„Includerea condiționalității sociale în PAC este un pas istoric, deoarece vom apăra drepturile lucrătorilor agricoli”, a declarat Mario Milouchev, director general adjunct la direcția agricolă a Comisiei Europene, care răspundea la o întrebare din partea EURACTIV.

Deși limitată în domeniul de aplicare, dimensiunea socială a fost o victorie pentru Parlament, țările UE fiind reticente să o includă în reforma PAC până în ultimul moment din cauza temerilor că va crea birocrație suplimentară pentru fermieri.

„Am creat în cele din urmă cel de-al treilea pilon al politicii agricole europene”, a subliniat europarlamentarul socialist Paolo De Castro, unul dintre principalii susținători ai condiționalității sociale.

„De acum înainte, PAC nu va mai finanța fermierii care nu respectă drepturile angajaților lor, punând capăt concurenței neloiale cu marea majoritate a antreprenorilor agricoli care au grijă de lucrătorii lor”, a adăugat el.

Mecanism limitat

Cu toate acestea, dimensiunea socială a PAC nu va începe să se aplice încă din prima zi. Într-adevăr, noul mecanism va fi obligatoriu numai începând cu 2025 și va începe să fie pus în aplicare doar de acele state membre ale UE care sunt gata de la 1 ianuarie 2023.

„Am dat această perioadă de învățare, deoarece aceasta este o noutate, astfel încât statele membre trebuie să vadă exact cum să aranjeze legăturile dintre autoritățile lor sociale și agențiile de plăți”, a declarat Milouchev al Comisiei.

El a adăugat că executivul UE va juca un rol central în acest proces prin intermediul actelor delegate pentru a ajuta statele membre să definească mai bine colaborarea dintre agențiile de forțaă de muncă și agențiile de plăți.

Cu toate acestea, Comisia trebuie să monitorizeze impactul mecanismului asupra lucrătorilor și să vină cu un studiu care să evalueze progresele realizate.

„Acest studiu este foarte important deoarece începem cu un mecanism de condiționalitate socială relativ limitat și ar trebui să vedem cum funcționează”, a spus Milouchev, recunoscând că, în țările UE, nu există aceleași condiții de concurență echitabile în zona socială ca în ceilalți doi piloni PAC.

În cazul în care studiul arată că dimensiunea socială din PAC funcționează, Comisia ar putea decide să o îmbunătățească și, eventual, să-i extindă domeniul de aplicare sau lista domeniilor care vor fi supuse condiționalității sociale.

Se așteaptă, de exemplu, ca Comisia să analizeze fezabilitatea includerii principiului condiționalității sociale în regulamentul 492/2011 privind libera circulație a lucrătorilor în UE, o legislație relevantă pentru lucrătorii agricoli sezonieri.

Drepturile lucrătorilor sau mai multă birocrație?

Reacțiile la introducerea unui pilon social au fost însă contrare, evidențiind o divizare între sindicate și angajatori.

Federația europeană a sindicatelor din sectorul alimentar, agricol și turistic (EFFAT) a salutat compromisul drept „o mare victorie a sindicatelor”, deoarece cererea de condiționalitate socială părea a fi lipsită de speranță în urmă cu câteva luni.

Abordarea problemei la nivelul UE a avut sens, potrivit Maria Noichl, negociatorul grupului socialiștilor și democraților (S&D) din Parlamentul European pentru anumite părți ale reformei, care s-a întrebat de ce „cei care se angajează în dumping social primesc aceeași sumă de bani ca cei care angajează lucrători conform regulilor ”.

Dar Ramón Armengol, președintele confederației generale a cooperativelor agricole (COGECA), și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ideea unui pilon social.

„Avem deja o mulțime de reglementări, când vine vorba de dreptul muncii și există deja o serie întreagă de controale. Nu sunt sigur că acest lucru ar trebui legat de sprijinul PAC „, a spus el pentru EURACTIV.

El a adăugat că, deși unii au susținut acest principiu în timpul negocierilor PAC, alții au dorit foarte mult să simplifice programul de subvenții și să reducă birocrația. „Aceste cerințe sociale sunt împotriva a ceea ce mulți oameni solicită”, a subliniat el.