Alternative la fertilizarea cu azot la porumb

Alternative la fertilizarea cu azot la porumb

Problema deficitului de îngrășăminte cu azot, costul ridicat al acestora au condus la decizia de a micșora dozat de azot. Este imposibil să renunți la alimentația cu azot, dar există alternative la îngrășămintele cu azot. După cum știm, azotul este cel mai scump input și cu cel mai mare efect asupra producției. De aceea trebuie optimizată aplicarea azotului: în doza potrivită, la momentul potrivit, pe parcela potrivită. Fermierii care nu aplică suficient azot, riscă să obțină producții scăzute, chiar sub pragul de profitabilitate.

Ca o paranteză, nu mai acceptați ca analizele de sol să fie efectuate pe o adâncime de 20 cm! Solicitați efectuarea lor pe adâncimi de cel puțin 60 cm, dacă nu chiar până la 90 cm! Acestea permit calcularea corectă a dozei de azot. Măsurați azotul, nu carbonul! Am închis paranteza.

Să ne reamintim că porumbul absoarbe aproape jumătate din doza de azot total între V8 și apariția mătăsii. Fiți inteligenți (economic) și efectuați analize de sol, pe adâncimea de 30 cm, în fenofaza de 4-6 frunze. Numai așa puteți să ajustați doza de azot! Și verificați când s-a fertilizat cu azot, ce tip de îngrășământ s-a folosit, ce cantitate a fost aplicată și care au fost condițiile din câmp după aplicare.

Atenție! Doar la noi se recomandă de către specialiști 27,5 kg N/tonă. Franța merge pe 21-22 kg N/tonă.

Găsiți alternative la fertilizarea clasică cu azot! Nu vă îndepărtați de finețuri tehnologice!

Utilizarea noilor tehnologii de fertilizare va aduce cu sine o serie de beneficii atât pentru sol, cât și, implicit, pentru plante. Utilizarea unor fertilizatori inovativi pentu agricultura românească (produse de fertilizare pe bază de culturi bacteriene), cât și a unor combinații de culturi bacteriene au rolul de a crește și dezvolta masa vegetală a plantelor și, implicit, susținerea creșterii și dezvoltării armonioase astfel încât să se obține un randament maximizat al producției agricole pe o anumită suprafață.

Plantele obțin azotul, ca element cheie în structura nutrițională a culturilor, din aer și sol. În acest scop astăzi vă propunem biopreparatul AZOTOHELP, o adevărată fabrică de AZOT (cum ne place să-i mai spunem). Asta pentru că această bacterie – Azotobacter chroococcum – produce între 40 și 60 kg de azot s.a. pe hectar. Altfel spus, AZOTOHELP furnizează între 116 și 174 kg de azotat de amoniu pe hectar.

Cu AZOTOHELP economisești îngrășăminte, dar și mărești producția!

Substanță activă:  Azotobacter chroococcum 1×10⁹ CFU / ml

Beneficii:

• Fixarea azotului, aport mai bun de azot.
• Accelerează fluxul de fosfor, calciu, fier, oligoelemente.
• Producerea de fitohormoni (auxine, gibereline, cytokinine).
• Crește volumul de absorbție a sistemului radicular.
• Îmbunătățește germinarea semințelor.
• Creează o microfloră, fiind un competitor pentru microorganismele patogene dăunătoare.
• Întărește imunitatea plantei și crește rezistența acestora la agenți patogeni.
• Crește rezistența plantelor la factorii de stres.
• Fixarea azotului – cu 40-60 kg s.a. pe hectar
• Se reduce cu  cel puțin 30% utilizarea îngrășămintelor cu azot, menținând în același timp aceleași producțiile.

În comparație cu îngrășămintele chimice, producția loturilor fertilizate cu AZOTOHELP a fost mai mari decât ale celor fertilizate chimic.

Astfel, la grâu s-a obținut un spor cuprins între 170 și 880 kg/ha, la soia s-a obținut un spor de 230 kg/ha, la rapiță s-a obținut un spor de 290 kg/ha, la porumb s-a obținut un spor de 1540 kg/ha, la floarea soarelui s-a obținut un spor de 640 kg/ha, la cartofi s-a obținut un spor de 4.9 T/ha, la castraveți s-a obținut un spor de 5.0 T/ha, iar la căpșuni s-a obținut un spor de 3.2 T/ha.

În fișa produsului sunt prezentate rezultatele tehnice obținute.

Recomandare de utilizare: Se aplică pe sol sau foliar.