A curs apă pe Dunare mai puțină decât s-a vorbit despre secetă și irigații anul acesta…
Provocare: Au companiile de semințe curajul să participe la o testare a hibrizilor rezistenți la secetă în zona Dobrogei, de exemplu?
Obiectivele experimentului:
- toleranta la secetă şi arşiţă (în perioada înflorit-umplerea bobului);
- rezistenţa la fuzarioza ştiuletelui;
- rezistenţa la atacul de Ostrinia nubilalis.
“Semințele de porumb … sunt foarte apreciate de fermieri, fiind caracterizate de rezultatele bune, rezistența la boli si dăunatori, precum și prin toleranța crescută la secetă”. “Specialiştii lucrează la hibrizi rezistenți, care pot da producţii de două-trei ori mai mari decât cele obişnuite”. “Noile linii de porumb ale … se diferențiază la nivel vascular prin formarea și dezvoltarea unui sistem conducător aparte, ceea ce conferă toleranță diferită față de stresul hidric comparativ cu hibrizii de generatie mai veche.” „Sporurile de producție obținute de hibrizii din noua gamă sunt mai mari cu un procent de 8-10% față de producțiile hibrizilor consacrați.” „Noii hibrizi prezintă un potențial ridicat de producție, toleranță sporită la secetă ”…
Asta este, de regulă, descrierea făcută de diversele companii ce vând semințe (de porumb) fermierilor.
Vreau să aflăm următoarele:
- Care sunt companiile de semințe și distribuitorii care „au curajul” să participe la testări, (privite din păcate ca o „competiție” informală).
- Hibrizii propuși de companii și distribuitori. Unele companii schimbă hibrizii de la un an la altul, astfel încât este imposibilă determinarea stabilității producției în timp.
- Companiile și distribuitorii care își cunosc suficient de bine hibrizii, astfel încât să nu propună participarea la testări a unor hibrizi a căror producție să fie considerată prea mică (cu excepția accidentelor experimentale).
Rationamente care ne vor ajuta, ca fermieri, în alegerea hibridului:
- Stabilitate, adaptabilitate în toate arealele de cultură
- Recomandat a se cultiva în condiții de tehnologie medie
- Deosebită toleranță la secetă și arșiță. Polen viabil la temperaturi de peste 37ᵒ C.
Scopul principal al loturilor ar trebui să fie acela de a demonstra fermierilor că pot găsi hibrizi potriviți pentru multe condiții particulare întâlnite în exploatațiile lor. Mărimea producţiei depinde de potențialul parcelei, de potențialul biologic al hibridului și de tehnologia aplicată.
De ce această provocare?
Apar situații curioase, când potențialul de producţie al hibridului pare a fi mult mai mare decât recoltele realizate în condiții de producţie sau în loturi experimentale/de testare. Aceste situații apar pentru că nivelul de productie depinde de interacțiunea dintre potențialul biologi al hibridului (genetica disponibilă) și cel al parcelei (tehnologia și condiţiile pedoclimatice ). Componentelor de producție (numărul de știuleți/ha, numărul de boabe/știulete, MMB) trebuie să li se acorde o atenție deosebită!
Cum este descris un hibrid din grupa 300-400:
- În partea generală din catalogul din România al unei companii de semințe, potențialul biologic al unui anumit hibridului este menționat a fi foarte mare, de peste 20 t/ha.
- La descriere hibridului se consemnează că producţiile înregistrate în ferme au variat între 7-14 t/ha. Este vorba aici de potențialul de producţie al parcelei.
- Și componentele de producţie au, în mod logic, valori mari: 800 boabe/știulete (18-20 de rânduri, 40-44 boabe/rând), 375 g MMB, 300 g boabe/știulete.
- Cu asemenea valori, producţia potențială poate atinge valoarea de 21 t/ha la neirigat, dacă densitatea este de 70.000 plante/ha și de 24 t/ha la irigat (densitatea de 80.000 plante/ha).
O astfel de descriere triumfalistă a hibrizilor este dăunătoare fermierilor, care nu pot estima corect valorile potențialului biologic întâlnite în câmp.
O explicație: Valorile componentelor de producţie sunt cele maxime care pot fi întâlnite la hibridul respectiv în situații cu totul excepționale. Dar nu pot fi întâlnite în câmp în același timp toate valorile maxime.
Cum pot influența componentele de producţie tehnologia?
Să luăm ca exemplu următoarele rezultate de producţie obținute într-o fermă unde se irigă:
- 17,7 t/ha pe parcela unde densitatea a fost de 94.000 plante/ha, iar masa bobelor pe știulete a fost de 188 g.
- 18,9 t/ha pe o altă parcelă, unde densitatea a fost de 98.000 plante/ha, iar masa boabelor a fost de 193 g.
S-ar fi putut obține 20 t/ha?
Ar fi fost destul de greu, pentru că un plus de 1.100 kg/ha peste cele 18900 deja existente se obține din interacțiunea mai multor factori.
Diferența de producţie de 1,2 t/ha dintre cele două sole a fost determinată de potențialul de producţie diferit al celor două parcele. Pe sola cu producția mai mare, planta premergătoare a fost soia, dar diferența de producţie nu a fost făcută doar de azotul rămas după leguminoasă.
După un anumit prag, să zicem 90.000 pl/ha, în condițiile respective densitatea nu a fost principalul factor care a determinat mărimea recoltei.
Pentru a realiza producţii foarte mari, ar fi trebuit ca prin irigare, fertilizare și protecţia plantelor să se asigure apa și nutriția plantelor de porumb astfel încât:
- Răsărirea să fie rapidă și uniformă.
- În fenofaza de 10 frunze să se formeze primordiile pentru numărul maxim de rânduri/știulete la hibridul respectiv.
- În perioada înfloririi să se formeze cel puțin 500 ovule/știulete.
- Prin umplerea boabelor, care începe la 3 săptămâni după fecundare, să se obțină MMB în jur de 400 g.
Cei care au rezultate bune de producţie și vor să-și împărtășescă experiența trebuie s-o facă clar și destul de amănunțit!
Un ultim exemplu:
Fermierul nostru, cel care nu a atins cele 20 de tone ipotetice la hectar, este ferm convins că dacă ar fi avut 2000 de plante în plus/ha, adică 100.000 plante/ha, ar fi depășit pragul de 20 t/ha.
Nu cred că densitatea este factorul limitativ în acest caz. Într-o evaluare din Statele Unite, la o producţie de 16 t/ha, densitatea bine aleasă influențează recolta cu numai 8%, ceea ce ar putea însemna că densitatea a contribuit la producţia de 19.478 kg/ha din cazul nostru cu mai puțin de 1700 kg/ha.
Masa boabelor de pe un știulete (19748 kg/ha/98000 plante/ha) a fost de 199 g. Cu un plus de 2000 de plante/ha, adică o densitate de 100.000 plante/ha, producţia ar fi fost mai mare cu cel mult 398 kg/ha, deci sub 20 t/ha (19,876 t/ha).
În schimb nu se vorbește suficient despre unul din punctele interesante ale tehnologiei folosite, fertilizarea. Este remarcabil faptul că au fost condiții excepționale în care s-au obținut 20 t/ha aplicând doze mici de îngrăşăminte: complexe toamna, uree și „azot lichid”, primăvara, în 3 faze, câte 30 kg N/ha. Puțin peste 100 kg N/ha?
Ce s-ar putea spune totuși despre această situație?
Pentru realizarea unei producţii de 20 t/ha, porumbul absoarbe cantități mari de îngrăşăminte (350-400 kg N/ha). Pentru ca recolta să fie profitabilă la acest nivel de producţie, trebuie făcute în mod obligatoriu analize pedologice, agrochimice și de plantă. Dacă nu au fost făcute analize de sol, iar doza a fost puțin mai mare de 100 kg N/ha, am putea spune că a fost o întâmplare foarte fericită.
Dacă nu se pot da explicații, măcar niște ipoteze ar trebui discutate.
S-a semănat devreme, în soluri posibil reci. În acest caz, utilizarea îngrăşămintelor starter este recomandată pentru a îmbunătăți absorbția rapidă a fosforului, care stimulează creșterea rădăcinii în primele faze. În ferma respectivă, îngrăşămintele complexe au fost aplicate toamna.
Ar fi foarte interesantă o explicație corectă și amănunțită a acestei fertilizări de succes.
Despre hibrid ar fi multe de spus. Este el cel mai potrivit pentru o producţie record?
Descrierea în catalog este oarecum descurajantă: este recomandat mai ales fermierilor care au terenuri cu potențial scăzut sau aplică o tehnologie medie. Mărimea dozei de azot folosită pare să indice faptul că s-a ales o tehnologie medie.
Dar.. are un potențial de producţie ridicat.
În catalog, potențialul descris depășește 12 t/ha. Este adevărat, la neirigat. Oricum, până la 20 t/ha este însă… fotosinteză lungă.
Notă: unele informații au ca sursă site-ul domnului conferențiar univ. dr. Horia-Victor Halmajan