Într-un interviu cu partenerul EURACTIV, Le Journal de l’environnement, eurodeputatul socialist francez Éric Andrieu (S&D) a spus că schimbările climatice și pandemia COVID-19 fac necesară repunerea agriculturii în centrul dezbaterii.
Eric Andrieu este europarlamentar din 2012. Socialistul francez a fost ales vicepreședinte al grupului Socialiști și Democrați (S&D) în urma alegerilor europene din 2019.
Obiectivele strategiei europene „Farm to Fork” sunt în concordanță cu provocările pe care le reprezintă schimbările climatice și mediul?
Este într-adevăr un pas în direcția corectă în ceea ce privește reducerea îngrășămintelor, care se bazează pe obiective precise. Dorind să dezvolte etichetarea alimentelor, strategia europeană este de asemenea interesantă în ceea ce privește redobândirea unei diete sănătoase și mai bogate în nutrienți.
Trebuie menționat că prezentarea strategiei nu a fost o concluzie anterioară. Deputații conservatori și liberali au fost în favoarea amânării strategiei în totalitate. Principalul instrument pentru mine este politica agricolă comună (PAC).
În acest sens, continui să mă opun propunerii înaintate de Comisia Europeană.
Am votat împotriva acestui text, întrucât este în mare măsură insuficient pentru atingerea obiectivelor strategiei „Farm to Fork”, în special decuplarea ajutorului pe hectar, ceea ce nu permite redirecționarea producției.
Prin urmare, există o tensiune între această strategie, care necesită într-adevăr o schimbare a modelului în ceea ce privește producția și consumul și o PAC insuficientă.
De asemenea, Comisia Europeană vorbește despre promovarea agriculturii de precizie …
Trebuie să fim foarte clari. Susțin agricultura de precizie dacă este favorabilă restabilirii calității solului și a alimentelor. Dacă obiectivul său unic este creșterea productivității în detrimentul sănătății, respectul pentru biodiversitate și calitatea aerului și a apei, acesta este un punct mort.
Deocamdată, scopul său rămâne destul de neclar.
Cum poate fi reconectată PAC la aceste provocări majore climatice și de mediu?
Singurul element pozitiv al propunerii actuale este eco-schema, o eco-conformitate mai ambițioasă a ajutorului bazat pe bune practici voluntare de către fermieri. În rest, re-naționalizarea este o veste foarte proastă.
Nu a existat niciodată o nevoie mai mare de politică comună în Europa, deoarece agricultura trebuie pusă în centrul dezbaterii societatii.
Agricultura are un rol fundamental în lupta împotriva schimbărilor climatice și în recuperarea biodiversității și nu o putem trata ca pe o lume aparte, așa cum am făcut-o timp de 50 de ani la nivel european.
Acesta este motivul pentru care sunt în favoarea strategiei Green Deal și a strategiei „Farm to Fork”, dar mă opun oricărui instrument de re-naționalizare.
Avem doi ani înaintea noii PAC, care urmează să fie finalizată la sfârșitul anului 2021. Trebuie să folosim acest timp pentru a ne angaja într-o dezbatere majoră care va oferi agriculturii un nou impuls.
Ar trebui ca eco-condiționalitatea să fie în centrul acestei reforme?
În opinia mea, nu este primul criteriu. Astăzi este de neconceput că, în propunerea sa, Comisia nu face nicio referire la instrumentele de reglementare a pieței. Criza COVID-19 dezvăluie acest lucru, dar viziunea dogmatică a direcției generale pentru agricultură și legătura ei cu liberalismul, o împiedică să schimbe actualul model agricol.
Mai presus de toate, fermierilor trebuie să li se garanteze venituri în cadrul unei viziuni pe termen mediu și lung. Fără garanția că piețele și prețurile vor fi stabilizate, fermierii nu vor investi în tranziție. Acesta este primul lucru de făcut.
În al doilea rând, mă aștept ca Comisia să ofere mijloacele și instrumentele necesare pentru schimbarea modelului. Desigur, nu trebuie să reducem bugetul PAC și să oferim sprijin financiar fermierilor. Cu o modificare a normelor privind plățile directe pentru a reduce greutatea ajutorului la hectar și pentru a îmbunătăți eco-condiționalitatea prin listarea practicilor favorabile mediului.
Până acum, banii PAC au mers la multinaționale și in industria chimica. În mod evident, distribuția valorii este dezechilibrată în lanțul alimentar și beneficiază în aval, nu în amonte. Pentru a reechilibra, trebuie, prin urmare, să revalorizăm și cel de-al doilea pilon dedicat dezvoltării rurale. Și dacă recunoaștem că agricultura este un actor major, în cadrul unei suveranități alimentare reapropiate, atunci trebuie să îi oferim mijloacele financiare pentru a face acest lucru.
Planul de redresare economică al UE este o oportunitate ratată?
Este încă prea devreme să spun. Acest plan se îndreaptă în direcția corectă, chiar dacă Comisia propune un cadru multianual de 1.750 miliarde EUR sub propunerea Parlamentului European și mai aproape de cea a Consiliului. Cu toate acestea, mai trebuie să așteptăm până mâine sau poimâine pentru a afla dacă agricultura primește sau nu ajutor sectorial substanțial.
EURACTIV, sursa foto: EURACTIV
