Vinul românesc – producție mare, export mic

Afacerea vinului – România, fruntașă la producție, codașă la export

Vinul românesc a intrat în capitalism cu un renume prost, căpătat în comunism. Atunci, partidul-stat era interesat să se obțină anual cât mai mult, fără a ține cont de calitate. Nici după Revoluție situația nu s-a schimbat: piața era plină de produse contrafăcute. Abia în ultimele două decenii, vinul românesc a început să fie respectat. Deocamdată pe piața internă. Exporturile sunt mici.

• România se află în topul primilor zece producători de vin din Europa și în primii 20 de producători mondiali în ceea ce privește cantitatea de vin produsă.
• 2021 a fost un an foarte bun pentru producătorii de vin autohtoni, în primul rând datorită vremii care a favorizat producția. România a urcat până pe locul 6 în Europa.
• Cu toate acestea, sub 10% din vinul produs din România ajunge la export și asta după ce în ultimii ani nu a trecut nici de pragul de 5%. Valoarea vinului vândut în străinătate a fost anul trecut de 30-35 de milioane de euro.
• Afacerea vinului în România trece anual de 1 miliard de lei. O sticlă din cel mai scump vin autohton costă 1.450 de lei.

România este o forță la cantitate vinului

Cramele sunt o parte importantă a afacerilor cu vin din România. Anul 2021 a fost probabil unul dintre cei mai buni pentru podgoriile românești. Vremea bună, dar și scăderea producției din alte state a făcut ca România să urce pe locul șase în topul producătorilor europeni de vin și până pe locul 12 în topul celor mondiali, a anunțat Organizația Internațională a Viei și Vinului.

România a produs 5,3 milioane de hectolitri de vin (sau 530 de milioane de litri), cam cât Ungaria și Austria la un loc. A fost una dintre puținele țări care au înregistrat o creștere a producției în 2021 față de anul trecut, mai precis cu 37%. Mai mult, este și cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani.

În ceea ce privește liderii europeni și mondiali, cu o producție estimată la 44,5 milioane de hectolitri (o scădere de 9%) Italia a fost în 2021 cel mai mare producător din UE. Statul peninsular este urmat de Spania (39 de milioane de hectolitri, în scădere cu 15%) și Franța (33,3 milioane de hectolitri, o scădere de 27%).

Producția acestor trei state membre reprezintă aproape 80% din producția Uniunii și este estimată la 117 milioane de hectolitri în 2021, în scădere cu 23 de milioane de hectolitri (-17%). În 2020 înregistrau o producție cumulată de 140 de milioane de hectolitri.

Producție mare, export mic

România stă și mai bine la suprafața cultivată de viță-de-vie. În 2018, România avea 182.600 hectare de viță-de-vie, devenind, astfel, a 11-a țară din lume și a 5-a țară din UE. Pe această suprafață erau cultivate 168 de soiuri nobile de struguri în România – internaționale și indigene.

În ciuda unei producții bune, reprezentanții Oficiul Național al Viei și Produselor Vitinicole nu se așteaptă ca exporturile să depășească 7% din producția anuală.

Asta după ce din producția de anul trecut s-a exportat 30 milioane de litru de vin, adică 6% din producție. Și atunci a fost un record, conform datelor oferite de Oficiul Național al Viei și Produselor Vitinicole (instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii). Până în 2018, România nu sărise mai mult de 3-4% din producție pentru export.

Deși România exportă puțin vin, îl vinde și ieftin. Valoarea vinului de export este de 1,5-2 euro pe litru, potrivit datelor producătorilor.

Destinația preferată a vinurilor românești este SUA, Canada, Elveția și Japonia.

Cantitatea de vin comercializată în Statele Unite a fost de 6.500 de hectolitri. Pe locul trei la exporturi se află Canada, unde au ajuns 3.000 de hectolitri de vin românesc. Japonezii au cumpărat din România 1.700 de hectolitri, iar elvețienii 800 de hectolitri, potrivit datelor furnizate de Observatorul European al Vinurilor.

Dacă anul trecut am exportat vin românesc de 30 de milioane de euro, am importat vin de 65 de milioane de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică. Cel mai mult vin străin intrat în România provine din Republica Moldova.

Explicațiile

Americanul Cory Lipoff, export în domeniu, a vizitat în ultimii ani mai multe crame românești, formându-și o părere obiectivă despre punctele slabe ale vinului românesc. Acesta a realizat pentru producătorii români mai multe analize legate domeniul viticol.

În opinia americanului, reputația negativă a vinului românesc dobândită în perioada comunistă este cel mai mare minus. „România a fost separată de societatea occidentală și de multe dintre progresele care se înregistrau în domeniul vinificării. Regula comunistă: cantitate, mai presus de calitate, persistă și astăzi”, spune acesta în lucrarea „Viitorul vinului românesc pe piața de export”.

„Este dificil să convingi piețele străine de valoarea vinurilor premium cu această reputație. Există puțină susținere guvernamentală pentru o strategie națională care să îmbunătățească această reputație și să ajute la rebranduirea vinurilor românești”, mai adaugă americanul în studiul amintit.

Totodată, tot în perioada comunistă România a pierdut tehnicile artizanale de vinificație. De-a lungul celor patru decenii de comunism, importante tradiții și abilități de cultivare a strugurilor, de vinificație și de cercetare a vinului au fost centralizate de stat, astfel încât nu au fost transmise generațiilor viitoare, adică actuale, mai consideră specialistul.

Expertul american nu trece cu vederea nici lipsa infrastructurii. Sistemul de drumuri și autostrăzi din România este extrem de inadecvat pentru a face față nevoilor moderne de transport. Capacitatea de a transporta vinul este îngreunată de drumurile proaste, este de părere Cory Lipoff.

Și faptul că în România sunt înregistrate prea multe soiuri de struguri (168 de soiuri) face ca vinurile autohtone să fie greu de identificat pe piețele externe.

Românii consumă tot ce produc și în plus

Cory Lipoff mai vede o problemă în reputația proastă a vinurilor autohtone pe piețele străine. Faptul că populația consumă oricum toată cantitatea produsă de producătorii români, așa că aceștia nu sunt interesați să investească în imaginea vinurilor lor pe piața externă.

„România este o țară care importă mai mult decât exportă, în domeniul vinului. Dorința de a ajunge pe piețele externe este mică, pentru că cea mai mare parte a producției din România este consumată de piața internă, iar producția nu poate fi crescută cu ușurință, pentru a satisface și exportul”, mai susține Cory Lipoff.

Unul din zece români alege să bea vin aproximativ o dată pe săptămână, cei tineri și femeile fiind mai activi în acest sens. 27 de litri de vin ar consuma pe an în medie fiecare român, conform statisticilor europene. În percepția generală, consumul de vin este asociat cel mai des cu sărbătorile (58%), zilele de naștere (35,2%), degustările (24,3%) și socializarea în oraș (17,7%).