Bolile și dăunătorii culturilor agricole. Notiuni și soluții practice …
Tilletia pancicii Bub. et Ron. – Mălura Simptomele sunt asemănătoare cu ale mălurii comune a grâului. Teliosporii sunt sferici, ovoizi sau elipsoidali, de 20-26 x 19-25 µm, unicelulari, bruniviolacei, având la suprafaţă ornamentaţii în formă de reţea cu 35-72 ochiuri penta- sau hexagonale, delimitate de creste înalte de 1,5-2,5 µm. La suprafaţă, teliosporii prezintă un înveliş gelatinos de 1-2 µm grosime.
Read More
Puccinia hordei Otth – Rugina brună Sunt atacate frunzele, mai rar glumele şi aristele. Pe la sfârşitul lunii mai-începutul lunii iunie, pe faţa superioară a limbului, apar pustule prăfoase, de 3-5 x 1-2 mm, eliptice sau circulare, brune-deschis, risipite neregulat – uredosorii, alcătuiţi din uredospori. Mai târziu, pe la sfârşitul lunii iulie, pe faţa inferioară a limbului, pe teci, uneori chiar pe glume şi ariste, apar pustule negre, mici, punctiforme, acoperite de epidermă, dispuse de-a lungul nervurilor în şiruri întrerupte – teliosorii, alcătuite din teliospori. Uredosporii sunt sferici sau elipsoidali,…
Read More
Pyrenophora teres (Sacc.) Drechsler (sin. P. trichostoma (Fr.) Fuckel), f.c. Drechslera teres (Sacc.) Shoem. (sin. Helminthosporium teres Sacc.) – Helmintosporioza în reţea Boala afectează frunzele. Primele simptome apar pe frunzele de la baza plantelor, sub forma unor pete mici, de circa 1 mm lungime, că pe măsură ce boala evoluează, petele să crească, ajungând la 10-40 x 1-4 mm. La început, petele au o culoare brună-deschis, prezentând la suprafaţa lor linii subţiri şi scurte, de culoare brună-închis, dispuse longitudinal, transversal şi oblic, ceea ce dă petelor un aspect reticulat caracteristic…
Read More
Pyrenophora graminea (Rabenh.) Ito et Kuribayashi, f.c. Drechslera graminea (Rabenh. ex Schlecht.) Shoemaker (sin. Helminthosporium gramineum Rabenh. et Schlecht.) – Sfâşierea frunzelor La orzul de toamnă, simptomele apar prin luna aprilie, iar la cele de primăvară, după 1-2 luni de la semănat. Boala se poate manifesta pe toate organele plantei, de preferinţă pe frunze, la care se produc pete sub formă de dungi, de regulă continui, dispuse de-a lungul nervurilor, întinzându-se de cele mai multe ori de la bază spre vârful limbului. Aceste dungi sunt la început gălbui sau albicioase,…
Read More
Ustilago hordei (Pers.) Lagerh. – Tăciunele îmbrăcat Plantele bolnave sunt mai scunde decât cele sănătoase şi înspică mai devreme. În locul boabelor se formează o masă galbenă la început, apoi brună negricioasă, tare, compactă (aglutinată), mai târziu prăfoasă, formată din teliosporii ciupercii, învelită într-o membrană subţire, albicioasă, lucioasă. Spre deosebire de tăciunele zburător, plevele şi aristele spicului atacat nu sunt complet distruse. Strâns între degete, spicul tăciunat este tare, nu se sfărâmă cu uşurinţă, iar teliosporii nu sunt eliberaţi decât în timpul treieratului. Uneori, este atacat şi rahisul, al cărui…
Read More
Ustilago nuda (Jensen) Rostrup, U. nigra Tapke – Tăciunele zburător Înainte de înspicare, plantele bolnave sunt mai scunde şi au ultima frunză care înveleşte spicul (burduful) de culoare mai deschisă, verde-gălbuie. Aceste plante înspică mai devreme decât cele sănătoase, spicele sunt erecte şi de culoare neagră, boabele, plevele şi aristele fiind distruse, iar conţinutul înlocuit de o masă negricioasă, prăfoasă, alcătuită din teliospori. În scurt timp, teliosporii se răspândesc, rahisul rămânând golaş. Teliosporii sunt globuloşi, elipsoidali, rar unghiulari, de 5-9 µm, unicelulari, bruni, fin echinulaţi. Deosebirea între U. nuda şi…
Read More
Virusul piticirii galbene a orzului (Barley yellow dwarf virus) – Piticirea galbenă Boala apare la început la marginea culturilor, ulterior evoluând în vetre sau afectând întreaga cultură. Din toamnă, vârful frunzelor prezintă o îngălbenire aurie sau portocalie, care se extinde spre bază, mai întâi spre regiunea marginală, apoi pe toată suprafaţa limbului, ultimele ţesuturi care se decolorează fiind cele din apropierea nervurii principale. Frunzele îngălbenite sunt îngroşate, erecte şi rigide. Plantele infectate rămân pitice şi vegetează timp îndelungat; înfrăţirea este stimulată, iar sistemul radicular este slab dezvoltat. Plantele infectate în…
Read More
Virusul mozaicului dungat al orzului (Barlez stripe mosaic virus) – Mozaicul dungat În a doua jumătate a lunii aprilie, pe frunze apar striuri sau dungi de 0,5-5,0 mm, galbene-aurii, pe cele bazale şi verzi-deschis, pe cele tinere. Acestea închid, adesea, în interior, insule mici de ţesut de culoare verde, dând frunzei un aspect mozaicat. În evoluţie, ţesuturile colorotice de pe frunzele de la bază devin cenuşii cu insule de ţesut verde. Într-un stadiu mai înaintat, dungile de pe frunzele bazale se necrozează. La unele soiuri sau linii de orz, simptomele…
Read More
Corticium solani (Prill. et Delacr.) Bourd. et Galz. (sin. Hypochnus solani Prill. et Delacr.), f.m. Rhizoctonia solani Kühn – Rizoctonioza Boala apare primăvara producând vetre cu plante mici, galbene sau purpurii şi slab înfrăţite, sau goluri în care plantele au pierit. Vârful rădăcinilor sau porţiunile intermediare se brunifică, iar mai târziu ţesutul cortical putrezeşte şi se desprinde, rămânând numai cilindrul central, dând impresia unor pete de culoare deschisă, cufundate cu margine brună. În dreptul acestor pete, rădăcinile sunt mai subţiri. Datorită putrezirii rădăcinilor, se formează alte rădăcini, multe şi scurte,…
Read More
Mycosphaerella tassiana (de Not.) Johansen (sin. M. tulasnei (Jancz.) Lindau), f. c. Cladosporium herbarum (Pers.) Link ex Fr. – Înnegrirea cerealelor Boala se manifestă mai frecvent la plantele adulte pe toate organele aeriene. Organele atacate sunt acoperite de o pulbere neagră, asemenea funinginei, cu puncte negricioase proeminente, constituite din stromă şi fructificaţiile ciupercii – conidioforii şi conidiile. Plantele bolnave se îngălbenesc şi se usucă, iar în spice nu se mai formează boabe. Când ciuperca se instalează după formarea bobului, pe tegumentul acestuia se pot dezvolta striuri sau puncte negre, mai…
Read More