Înnegrirea şi ingenunchierea bazei tulpinii

Înnegrirea şi ingenunchierea bazei tulpinii

Gaeumannomyces graminis (Sacc.) v. Arx. et H. Olivier var. tritici Walker (sin. Ophiobolus graminis Sacc.), f.c. Phialophora radicicola Cain – Înnegrirea şi ingenunchierea bazei tulpinii Boala apare în vetre şi îndeosebi în monoculturi. Simptomele evidente apar în faza premergătoare împăierii plantelor. Plantele bolnave sunt decolorate şi mai scunde, în lan apărând astfel zone denivelate. La baza tulpinii, după ce se îndepărtează teaca frunzei primului internod, ţesutul apare brunificat şi acoperit cu o crustă miceliană brun-negricioasă, în interiorul căreia se formează periteciile ciupercii. Tulpinile se rup sau se îndoaie uşor la…

Read More

Pătarea în ochi a bazei tulpinii

Pătarea în ochi a bazei tulpinii

Pseudocercosporella herpotrichoides (Fron.) Deighton (sin. Cercosporella herpotrichoides Fron.) – Pătarea în ochi a bazei tulpinii Boala apare în vetre sau pe plante izolate, în toate fazele de vegetaţie a grâului. Este atacată baza tulpinilor şi rareori tulpina, mai sus de 15-20 cm de la sol. Atacul din toamnă se manifestă prin brunificarea coleoptilului, sau când condiţiile sunt favorabile dezvoltării bolii, plantele pier la scurt timp după răsărire. La plantulele mai dezvoltate, toamna sau primăvara, pe faţa exterioară a tecii frunzei din dreptul primului internod, apar pete mici, eliptice, în formă…

Read More

Septorioza glumelor

Septorioza glumelor

Leptosphaeria nodorum E. Müller, f.c. Septoria nodorum Berk. – Septorioza glumelor Ciuperca afectează toate organele aeriene ale plantei, în toate fazele ei de dezvoltare. La plantule, după 2-4 săptămâni de la răsărire, pe coleoptil apar pete brune, liniare, care ajung până la vârful acestuia. Mai târziu, ţesutul din dreptul petelor se necrozează, iar la suprafaţa lor se formează numeroase punctişoare negricioase – picnidiile ciupercii. Bobul unei astfel de plante, scos din pământ, va prezenta numeroase picnidii grupate în apropierea şanţului ventral şi a smocului de perişori de la vârful bobului.…

Read More

Septorioza (pălirea) frunzelor

septorioza

Mycosphaerella graminicola (Fuckel) Schröter (sin. Leptosphaeria tritici (Gar.) Pass.), f.c. Septoria tritici Roberge et Desm. – Septorioza (pălirea) frunzelor Este atacat mai frecvent limbul, mai rar tecile frunzelor, tulpinile şi spicele. Pe frunzele plantelor mai dezvoltate (începând cu cele de la bază) apar dinspre vârful limbului pete eliptice, până la 10 mm lungime, dispuse în direcţia nervurilor, la început galbene, apoi brune şi în cele din urmă de culoare deschisă, cenuşiu-albicioase, înconjurate de o margine brună-deschis sau brună-cenuşie. În dreptul acestor pete apar numeroase puncte mici, negricioase, deseori dispuse în…

Read More

Mucegaiul de zăpadă

Mucegaiul de zăpadă

Monographella nivalis (Schaffnit) E. Müller et v. Arx (sin. Micronectriella nivalis (Schaffnit) Booth; Calonectria graminicola (Berk. et Br.) Wollenw.), f.c. Microdochium nivale (Ces. ex Berl. Et Vogl.) Sammuels et Hallett (sin. Fusarium nivale (Fr.) Ces.) – Mucegaiul de zăpadă Boala poate afecta toate organele aeriene, în toate fazele de vegetaţie ale plantelor, dezvoltându-se în vetre. Boabele contaminate dau naştere la colţi bolnavi, care fiind slăbiţi nu pot străbate stratul de sol şi se răsuceşte în pământ, deseori ca un tirbuşon. Multe dintre plantele infectate care reuşesc să răsară, putrezesc sau…

Read More

Fuzarioza

fuzarioza

Gibberella zeae (Schw.) Petch., f. c. Fusarium graminearum Schw. – Fuzarioza Boala se poate instala pe plante în toate fazele de vegetaţie, producând simptome diferite, în funcţie de faza de dezvoltare a gazdei şi de parazit. Când infecţia se produce în cursul germinării seminţelor, fuzarioza se manifestă prin apariţia pe tulpiniţe de pete brune şi roşiatice, în dreptul cărora ţesutul este hidrozat şi moale. Tulpiniţele bolnave, fiind lipsite de puterea de străbatere, se îndoaie, se răsucesc uneori în formă de spirală şi putrezesc în sol (arsura plantulelor). După înspicare, fuzarioza…

Read More

Tăciunele zburător

Tăciunele zburător

Ustilago tritici (Pers.) Jensen (sin. U. nuda var. tritici Schaf.) – Tăciunele zburător În preajma înspicatului, plantele bolnave sunt mai scunde şi au ultima frunză care înveleşte spicul (burduful) de culoare mai deschisă. Boala devine evidentă în perioada înspicării plantelor, cele bolnave înspicând mai repede decât cele sănătoase; spicele atacate stau drepte şi sunt de culoare brună-închis sau neagră, deoarece boabele, plevele şi aristele sunt distruse şi substituite de o masă prăfoasă, negricioasă, alcătuită din teliosporii ciupercii. La apariţia atacului, masa de spori este acoperită de o membrană argintie, care…

Read More

Mălura pitică

Mălura pitică

Tilletia controversa Kühn (sin. T nanifica Wagner) – Mălura pitică Simptomele bolii sunt asemănătoare cu cele ale mălurii comune. Deosebirea simptomatologică constă în piticirea accentuată a plantelor bolnave, acestea ajungând la 20-65% din înălţimea plantelor sănătoase. Plantele bolnave înfrăţesc mai mult, iar fraţii sunt mai rigizi. Spicele au aspect răsfirat, iar boabele mălurate sunt mai mici, mai rotunde decât boabele cu mălură comună, iar conţinutul lor este mai puţin prăfos, mai aglutinat. Teliosporii sunt asemănători cu cei de la T. tritici, având diametrul de 17-20 µm şi un înveliş mucilaginos…

Read More

Mălura comună

Mălura comună

Tilletia caries (DC.) Tul. (sin. T. tritici (Bjerk.) Wint.), T. foetida (Wallr.) Liro (sin. T. laevis Kühn) – Mălura comună Plantele bolnave au o culoare mai închisă, sunt mai scunde, înspică mai devreme, iar spicele stau drepte spre deosebire de cele sănătoase care se apleacă sub greutatea boabelor. Spicele bolnave au ovarele mai dezvoltate şi de culoare verde-închis spre deosebire de cele sănătoase, care sunt mai mici şi au o culoare albicios-argintie. La maturitate, spicele bolnave îşi menţin culoarea verde albăstruie mai multă vreme, sunt mai late, mai răsfirate, cu…

Read More

Făinarea

fainarea

Blumeria graminis (DC.) Speer (sin. Erysiphe graminis DC.) f. c. Oidium monilioides (Nees.) Link – Făinarea Sunt atacate frunzele, mai frecvent cele de la bază, tulpinile şi mai rar, spicele. Pe aceste organe se formează pernuţe proeminente, de câţiva milimetri lungime, pâsloase, albe-cenuşii, la început, mai târziu pâslos-prăfoase şi uşor brunii sau cenuşiu-murdar, alcătuite din miceliu şi conidii. Când atacul este puternic, pustulele confluează, acoperind suprafeţe mai mari din ţesutul atacat. Sub această pâslă, ţesuturile gazdei la început se îngălbenesc, apoi se brunifică. Mai târziu în pâsla miceliană apar punctişoare…

Read More