Rugina neagră

Rugina neagră

Puccinia graminis Pers. f. sp. tritici Erikss. et Henn. – Rugina neagră Sunt atacate toate organele aeriene, mai frecvent tecile şi frunzele, începând cu cele superioare. Boala apare obişnuit către sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie, în perioada când grâul se apropie de maturitate. Pe organele atacate apar pustule alungite, liniare, de 2-4 mm lungime, risipite neregulat sau unite mai multe la un loc, formând dungi până la 10-12 mm lungime. Pe frunze, pustulele sunt risipite fără nicio ordine, fiind deseori grupate în număr mai mare spre baza frunzei.…

Read More

Rugina galbena

Rugina galbenă

Puccinia striiformis West. f. sp. tritici Erikss. – Rugina galbenă Sunt atacate ambele feţe ale limbului, mai mult cea superioară, tulpina, tecile, glumele (ultimele două mai mult pe faţa internă), mai rar boabele. Din prima jumătate a lunii iunie, în perioada înspicatului şi a înfloritului, pe frunze începând cu cele bazale, apar dungi galbene clorotice, dispuse în lungul nervurilor, acoperite (mai ales pe faţa superioară) cu pustule (uredosori) de 0,5-1,0 x 0,3-0,5 mm, dreptunghiulare sau elipsoidale, galbene-portocalii, alcătuite din uredospori, dispuse în striuri paralele în lungul frunzei, în spaţiul dintre…

Read More

Rugina brună

Rugina brună

Puccinia recondita Rob. ex. Desm. f. sp. tritici Erikss. – Rugina brună Sunt atacate ambele feţe ale limbului frunzelor (mai frecvent cea superioară) şi mai rar tecile, tulpinile şi spicele. Boala apare din luna aprilie, intensitatea cea mai mare înregistrându-se în prima jumătate a lunii iunie. Pe frunze sunt prezente numeroase pustule (uredosori) izolate unele de altele, brune, eliptice sau ovale, de 1-2 x 0,5-1,0 mm, pulverulente, răspândite neregulat, alcătuite din uredospori. La început pustulele sunt acoperite de epidermă, mai târziu prin descuamare sunt puşi în libertate sporii. Spre sfârşitul…

Read More

Înnegrirea bacteriană

Înnegrirea bacteriană

Xanthomonas campestris pv. Undulopa (E. F. Smith, Jones et Reddy) Dye (sin. X. Translucens f. sp. undulosa E. F. Sm. et al. Hagborg) – Înnegrirea bacteriană Boala se manifestă pe toate organele aeriene ale plantei, mai frecvent pe spice. La spice, pe porţiunea superioară a glumelor se dezvoltă striuri sau pete brune, uşor adâncite, uneori întreaga suprafaţă a glumelor şi aristele se brunifică. Spicele bolnave rămân nedezvoltate, rahisul uneori se deformează, iar boabele sunt şiştave. Seminţele se zbârcesc, în spcial cele spre bază, iar uneori prezintă la suprafată pete galbene,…

Read More

Virusul piticirii galbene a orzului (Barley yellow dwarf virus)

Virusul piticirii galbene a orzului (Barley yellow dwarf virus)

Virusul piticirii galbene a orzului (Barley yellow dwarf virus) – Piticirea galbenă a grâului La început, plantele au o culoare mai închisă decât normală; boala evoluând, frunzele tinere se clorozează progresiv, plantele rămân pitice şi nu înfrăţesc. La maturitate, plantele infectate în câmp, în fază de plantulă, sunt complet clorotice, talia lor este redusă, înspicarea rară sau absentă, producţia mult scăzută. Plantele infectate după înfrăţire au vârful frunzelor de culoare galbenă-deschis, nervurile rămân verzi timp îndelungat, iar piticirea este mai puţin accentuată.

Read More

Virusul mozaicului dungat al grâului (Wheat streak mosaic virus) – Mozaicul dungat

mozaicul dungat al grâului

Virusul mozaicului dungat al grâului (Wheat streak mosaic virus) – Mozaicul dungat La grâul de toamnă, primele simptome apar la scurt timp de la răsărire. Pe frunze apar striuri de culoare verde-deschis sau gălbui, paralele cu nervurile. Mai târziu, decolorările se măresc, plantele râmân pitice, având o culoare gălbuie. Toamna, odată cu scăderea temperaturii, simptomele se maschează. Primăvara, simptomele reapar la scurt timp de la pornirea în vegetaţie, fiind evidente în luna mai; pe suprafaţa frunzelor apar striuri, apoi fâşii mai late, de culoare verde-deschis sau gălbuie. Cu timpul, limbul…

Read More

Rezistenta plantelor la boli

Rezistenţa plantelor la boli Stabilirea unor raporturi parazitare definitive între parazit şi gazdă presupune la ambii parteneri existenţa anumitor proprietăţi ce conferă fiecăruia capacitatea de a acţiona şi reacţiona ca premisă a stabilirii echilibrului biologic, a convieţuirii, în cazul plantelor sensibile sau a împiedicării activităţii parazitului în cazul celor rezistente. Prima condiţie care se cere ca agentul patogen să poată parazita o plantă, să o folosească drept gazdă este existenţa unei afinităţi reciproce. Când agentul patogen reuşeşte să pătrundă în plantă şi să realizeze infecţia, se spune că planta respectivă…

Read More

Clasificarea şi caracterul bolilor plantelor

Clasificarea şi caracterul bolilor plantelor

Clasificarea şi caracterul bolilor plantelor După natura cauzei care le produc, bolile plantelor se împart în două mari categorii: 1. boli de natură neinfecţioasă (neparazitare sau fiziologice); 2. boli de natură infecţioasă. Bolile neinfecţioase se datorează acţiunii nefavorabile a factorilor de mediu. În această categorie de boli intră vătămările cauzate de frig (geruri), de exces de căldură (opăriri, arsuri), de exces şi lipsă de umiditate, de lipsă sau exces de lumină (etiolarea), ca şi cele cauzate de carenţa sau pletora diferitelor elemente din sol. Tot în această categorie se încadrează…

Read More