„O nevoie foarte mare pe care noi am identificat-o, cu roboții cu care lucram până acum, este educația în sensul folosirii tehnologiei. Eu degeaba mă duc să vând senzori și roboți atât timp cât oamenii nu înțeleg ce pot face senzorii și roboții. Încă nu vedem imaginea de ansamblu. Să nu uităm că România stă cam pe ultimul loc în UE în ceea ce privește digitalizarea IMM-urilor”, a declarat Ana-Maria Stancu, fondator RoboHub, în cadrul celei de-a doua dezbateri intitulate „Tranziția digitală”, la webinarul „Food Hubs, Good Food” organizat de președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, în perioada 22-26 iunie.
Alături de Ana-Maria Stancu, la dezbatere au luat parte Felix Arion, manager general la AgroTransilvania Cluster, și Ionuț Țața, fondator ALT Brasov, discuția fiind moderată, LIVE pe Facebook, de către Bianca Muntean, cluster manager la Transilvania IT Cluster și director executiv al Asociației Române pentru Industria Electronică și Software.
Invitații au vorbit despre importanța procesului de digitalizare a activității agricole, pornind de la concluziile trase în urma pandemiei de COVID-19, dar și despre miza educației în acest sector.
Ana-Maria Stancu, fondator RoboHub, a vorbit, în debutul dezbaterii, despre cum poate ajuta partea de hardware în agricultură. „O să vă vorbesc despre o colaborare pe care o avem. Dragostea noastră rămân roboții, dar cum ei pot fi folosiți în foarte multe domenii, în ultimele luni am învățat foarte multe despre agricultură. Colaborăm cu un start-up din România, AgriCloud, care face agricultură de precizie. Noi am ajuns în legătură cu ei în contextul în care ar vrea să le facem un robot pentru agricultură. Ce fac ei acum e că au o platformă digitalizată în care colectează date de la mai mulți senzori, iar apoi dau rapoarte fermierilor care astfel pot să își crească producția cu până la 17-20% față de anii anteriori. Asta duce la niște costuri reduse, ei au calculat până la 25% în ceea ce privește personalul uman folosit. Este practic o folosire a hardware-ului în zona asta de agricultură și ei ar mai vrea acum, și de aceea au venit către noi, să facem un robot pentru agricultură care să umble pe suprafață și să le mai dea o serie de date care să fie agregate cu cele pe care le au deja.
O nevoie foarte mare pe care noi am identificat-o, cu roboții cu care lucram până acum, este educația în sensul folosirii tehnologiei. Eu degeaba mă duc să vând senzori și roboți atât timp cât oamenii nu înțeleg ce pot face senzorii și roboții. Încă nu vedem imaginea de ansamblu. Să nu uităm că România stă cam pe ultimul loc în UE în ceea ce privește digitalizarea IMM-urilor, deci cu atât mai mult nu mă aștept să existe educație în sensul ăsta. Ăsta ar fi primul lucru de care am avea nevoie care practic ar ajuta, inclusiv companii ca a noastră, să reziste pe piață, iar al doilea lucru e cel legat de fonduri pentru a face astfel de prototipuri.
Mi-ar plăcea să se pună mai mult accentul pe cercetare și inovare în zona de IMM-uri și companii. Practic nu există fonduri către IMM-uri pentru cercetare, inovare, cel puțin din ce știu eu”, a afirmat Ana-Maria Stancu.
Totodată, Ana-Maria Stancu a evidențiat cifrele care arată că România este în urmă, la acest capitol. „România are 11 roboți industriali la 10.000 de muncitori din domeniul industrial, în timp ce media europeană e de 78, ca să înțelegem cam unde ne aflăm. Dacă vrem într-adevăr să vorbim despre evoluție la nivel european, despre digitalizare nu putem decât împreună să facem asta, iar noi am rămas cumva în urmă și ar trebui să mai înaintăm și noi”, a punctat Ana-Maria Stancu.
sursa: Raluca Pancu sursa video: Dacian Ciolos
