Principalele boli ale grâului de toamnă

Principalele boli grâului de toamnă: Făinarea grâului, septorioza, Rugina grâului - Rugina brună -Rugina galbenă- Rugina neagră; stiri agricole

Principalele boli ale grâului de toamnă    

O frunză sănătoasă ne asigură producții mari și de calitate

Nu trebuie să așteptăm să se manifeste boala, mai bine prevenim!

Pentru a veni în sprijinul fermierilor români greu afectați de evoluția meteorologică din startul acestei primăveri, amintim principalele boli foliare grâului de toamnă.

Combaterea bolilor la culturile de câmp, în general, iar la grâu în mod special, trebuie făcută integrat, începând din toamnă cu respectarea rotației, existența unui asolament, alegerea soiului, respectarea epocii optime de semănat, obținerea unei densități corespunzătoare și în final combaterea acestora.

Dar, atîta vreme cât unii fermieri sunt nevoiți să cultive grâul în monocultură (cel puțin doi ani) din cauza reducerii drastice a speciilor care se mai cultivă în țara românească, prezentarea celor mai păgubitoare boli foliare ale grâului, cred că sunt necesare.

Făinarea grâului – Erysiphe graminis sin Blumeria graminis

Făinarea este una dintre cele mai raspândite boli la cerealele păioase, mai ales la grâu și orz, dar poate să apară și la gramineele din pașuni si fânețe. În tara noastra apare an de an, dar cu intensități diferite, putând produce pagube de 3 – 4%, până la 20% din producție, în funcție evoluția principalii factori climatici, temperatura și umiditatea.

Boala începe să se manifeste primăvara timpuriu, din luna aprilie, mai și chiar din luna martie.simptomele se manifestă pe toate organele plantei, dar mai ales pe frunze și pe tulpini. La baza tulpinilor, pe tecile și limbul foliar apar pete galbene sau verde deschis acoperite cu pernuțe pâsloase, albe, prăfoase, izolate sau congruente. Acestea constituie, de fapt, miceliul ciupercii (a), conidioforii (b) și conidiile (c) ciupercii. Sub aceste pernuțe țesuturile se necrozează.

Fainarea graului

La plantele puternic atacate miceliul se usucă și cade, iar în locul lui apar pete alungite brun violacee, de țesut mort.

Când condițiile climatice sunt favorabile, boala se poate întinde pe frunzele superioare și chiar pe spic. În pâsla miceliană, care cu timpul devine roz, apar numeroase puncte brun-negricioase, vizibile cu ochiul liber, care sunt periteciile ciupercii, care rezistă până toamna sau primăvara următoare.

Pătarea brună a grâului sau Septorioza – Septoria tritici ( care provoacă septorioza frunzelor)Septoria nodorum (care provoacă septorioza spicului)

Boala este foarte răspîndită la culturile păioase de toamnă, cu precădere în sudul țării. Ciuperca Septoria tritici apare pe toate organele plantei. Se poate recunoaște ușor când pe frunzele bazale apar pete  decolorate, mici, lineare, neregululate, întotdeauna delimitate de nervurile frunzei.

Pătarea brună a grâului sau Septorioza – Atac incipient

Apoi petele se necrozează  și agentul patogen (boala) ajunge la frunzele din etajele superioare ale plantei.

Boala progresează de la baza plantei spre vârf, astfel că la un atac puternic poate cuprinde toată planta. În acest caz, boala se poate extinde pe teci și uneori chiar pe spic.

Atac moderat Septorioza
Atac puternic Septorioza

În zonele colinare, unde condițiile sunt mai reci și mai umede, poate apare septorioza la spic ca urmare a atucului ciupercii Septoria nodorum.

Atacul septoriozei se manifestă devreme, în general, dar în perioada de burduf poate interveni vârful de atac, atunci când nu se au măsuri profilactice. Este cu atât mai rău, cu cât fructificațiile ciupercii pot ajunge pe spice.

Rezultatul final al atacului al atacului masiv foliar, iar pe spice  și mai grav, este scăderea producției ca urmare a sistăvirii boabelor, MMB-ul cu valori mici. Cu alte cuvinte producții mai mici cu indici calitativi scăzuți.

Rugina grâului – Rugina brună (Puccinia tritici) -Rugina galbenă (Puccinia striiformis)Rugina neagră (Puccinia graminis)

Sunt cele trei tipuri de rugină care pot fi întâlnite într-o cultură de grâu, în funcție de condițiile meteorologice ale anului agricol, respectiv evoluția factorului termic și al umidității.

Genetica românească a contribuit în mare măsură la scăderea impactului atacului de rugină. În general, soiurile de grâu de toamnă românești, dar și străine au o toleranță ridicată față de atacul patogenilor care provoacă ruginile la cultura grâului.

Rugina bruna

Rugina brună sau rugina limbului apare pe limbul foliar, pe care se formează pustule brune, care la atac puternic se unesc și cuprind întreg limbul. Ca urmare a redugerii capacității fotosintetice scade producția, dar și calitatea acesteia. Se întâlnește mai rar în culturile de grâu de toamnă.

Rugina graului

Simptomele caracteristice sunt reprezentate de pustule liniare, pulverulente, de culoare brună, prezente pe frunze și tulpini. Un simptom aparte îl constituie formarea de insule verzi pe frunze, având acumulare de clorofilă în zonele din jurul uredopustulelor. La soiurile sensibile apar pe frunze pete clorotice în timpul formării uredosporilor, iar pe cele hipersensibile se formează pete necrotice, fără uredospori. În a doua parte a vegetației, pustulele alungite care conțin teleutospori se dezvoltă mai ales pe tulpini. Atacul de rugină brună este favorizat de ploi dese și de curenţii de aer care împrăștie sporii. În condiţii favorabile de atac, acesta cuprinde treptat toate frunzele, ceea ce contribuie la apariția fenomenului de șiștăvire și pierderi de recoltă.

Rugina galbena

Rugina galbenă sau rugina striată se poate manifesta pe limbul foliar, pe tulpini, pe ariste, pe glume și chiar pe boabe. Pe aceste organe apar pustule mici, prăfoase, galbene portocalii, care sunt dispuse linear, una lângă alta , formând șiruri longitudinale. În condiții favorabile, pot fi acoperite toate organle plantei (frunze, tulpini, spice). Este cea mai păgubitoare dintre rugini. Din nefericire se manifestă des în lanurile de grâu de toamnă, toleranța soiurilor fiind mai mică, comparativ cu toleranța la patogenii care provoacă rugina brună și rugina neagră.

Rugina graului detaliu
Rugina graului

Simptomele ruginii galbene apar pe frunzele plantelor avansate în vegetație, sub formă de pustule galbene – portocalii, așezate în rânduri paralele. Epidemiile pornesc adesea de la plante individuale, de cele mai multe ori toamna. Simptomele evoluează încet în timpul iernii, uneori chiar lipsesc până primăvara devreme, când se observă în câmp focare cu plante infectate. Înainte de acest stadiu, uredopustulele galbene-portocalii sunt dificil de deosebit de cele produse de rugina brună. Pe frunzele tinere, leziunile produse de rugina galbenă tind să se mărească, luând forma unor benzi care pornesc de la leziunea sporulantă. Pe frunzele mature, pustulele sunt dispuse în mod evident în striuri, de unde și denumirea de rugină striată. Infecțiile puternice determină clorozarea, apoi necrozarea frunzelor, iar în final, în situația în care vremea este caldă și secetoasă, în lunile mai-iunie, uscarea plantelor. În cazul atacurilor severe, poate fi infectat și spicul, formându-se mase mari de spori între bob și glume. La sfârșitul perioadei de vegetație, se formează uneori în teleutopustule, teliosporii (spori secundari de culoare neagră).

Rugina neagră sau rugina paiului este mai rar întâlnită în culturile de grâu de toamnă.

Agentul patogen iernează pe plantele de Berberis vulgaris și Mahonia sp. Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de teleutospori. În primăvară aceaștia produc spori (bazidiospori), care infectează speciile de Berberis. În frunzele atacate se formează picnidiile și apoi ecidiile.

Ecidiosporii sunt cei care infectează plantele de grâu. Infecţiile următoare în cadrul lanurilor de grâu se fac prin uredospori. Către sfârșitul vegetaţiei grâului se formează și teleutosporii și ciclul se reia. Rugina neagră este o boală care produce pagube importante.

Ca să recunoaștem dacă simptomele de pe plante sunt de rugină, indiferent de cei trei agenți patogeni, este suficient să atingem planta cu palma și va rămâne praful brun, galben-portocaliu sau negru pe mână.

Dr. ing. Tudorina Nistor

Related posts

Leave a Comment