Producţii mari sau mici, dar nu știm de ce!

Raport piața cerealelor – Porumb – 19 octombrie;Situația pe piețe mondiale. Factorii de creștere a prețului porumbului; stiri agricole

Producţii mari sau mici, dar nu știm de ce!

De regulă explicăm nivelul producţiei prin intensitatea cu care acționează legea minimului la principalii factori de producţie, care pot fi identificați și cuantificați ușor.

Anul acesta, la prima vedere, producţiile mici pot fi explicate în multe zone prin seceta pedologică și atmosferică.

Este și cazul porumbului de la Orezu?

Pentru prima dată, asocierea Zilei porumbului cu APPR și Farm Forum mă neliniștește puțin. APPR pretinde că are obligații față de membrii cotizanți și nu face publice toate datele pe care le obține.

Ca urmare a implicării APPR în proiectul Zilei porumbului, anul acesta nu s-a comunicat niciun rezultat concret. Nu am putut afla care hibrizi au „învins” condițiile nefavorabile, necunoscute.

Sunt de acord să nu se dea publicității hibrizii cu rezultate nesatisfăcătoare, dar de ce să ținem secret numele celor cu rezultate decente, să zicem peste 5 t/ha? De ce refuzăm fermierilor șansa de a alege hibrizi toleranți la factorii care au făcut diferențele între 700 kg/ha și 5,7 t/ha?

Hibrizii testați au răspuns foarte diferit la condiţiile pedoclimatice și tehnologice din acest an. Producţiile au variat de la 709 kg/ha la 5.773 kg/ha.

Din tabelul 1 observăm că:

  1. Nu a fost secetă pedologică în timpul perioadei de vegetație, cantitatea de 184 l/mp fiind destul de aproape de media necesară de 200 l/mp pentru producţii mari.
  2. Confirmarea acestei ipoteze vine de la rezultatele de producţie din 2013 și 2015, media întregului lot fiind de 9628 kg/ha în 2013 și de 8464 kg/ha în 2015.
  3. Deci, cu fertilizare asemănătoare și cu același volum de precipitații, media loturilor în 2013 și 2015 au fost de 4,5 – 4 ori ori mai mare decât în 2020.

Tabelul 1

Factorul evaluat202020132015
Azot172 kg N/ha130 kg N/ha183 kg N/ha
Fosfor100 kg P2O5/ha70 kg P2O5/ha81 kg P2O5/ha
Potasiu40 kg K2O/ha.
Precipitații184 l/mp*162 l/mp187 l/mp
Media întregului lot2.123 kg/ha9.628 kg/ha8.464 kg/ha
Producţia la densitate mare (D)9.304 kg/ha 67.000 plante/ha8.359 kg/ha 75.000 plante/ha
Producţia la densitate mică (d)9.953 kg/ha 57.000 plante/ha8.569 kg/ha 65.000 plante/ha
Producţia cea mai mare5.773 kg/ha11.609 kg/ha ( P9578)11 t/ha Cortes
* mai 44 l/mp, iunie 87 l/mp, iulie 53 l/mp, august 0 l/mp

Marin Nedu, un fermier de top din judeţul Ialomiţa, se arăta îngrijorat de faptul că unele companii de seminţe încurajează utilizarea unor densități mari, de 70.000 -80.000 plante/ha; aceste densitati au avut un efect nefavorabil asupra producţiei în condițiile acestui an.

Să analizăm pe scurt rezultatele obținute în anii precedenți la Orezu.

În 2012, media a 54 de hibrizi a fost de 6.886 kg/ha la densitatea mică (d) și 5.905 kg/ha la densitatea mare (D).

În 2013, cea mai mare producţie a fost de 11.609 kg/ha (P9578), dar încă 8 hibrizi au avut producţii de peste 11.000 kg/ha, iar mai mult de jumătate din ei (28 din 53), au depăşit pragul de 10.000 kg/ha.

Hibrizii cu producţii de 10.000 kg/ha au fost creaţi de toate companiile participante. Aceasta înseamnă că pe piaţa românească a seminţelor de porumb există pentru fermieri mai multe opţiuni cu hibrizi foarte productivi.

2015. La Pioneer, mediile celor două variante de densitate au fost practic egale, 10506 kg/ha la d și 10517 kg/ha la D, media fiind 10512 kg/ha. Recolta cea mai mare a fost obținută la P 0216 cu 10893 kg/ha la D, față de 10368 kg/ha la d.

Pe locul 2 ca medie generală a fost Euralis, cu 9192 kg/ha, deși a înregistrat cea mai mare diferenţă între mediile densităților, de 1421 kg/ha în favoarea D (9902 kg/ha vs. 8482 kg/ha). La hibridul Cortes (D), s-a înregistrat cea mai mare producţie, de 11 t/ha. La d producţia fost de 8,2 t/ha.

Pe locul 3 s-a clasat KWS, cu o medie de 9051 kg/ha, cu o diferenţă de 461 kg/ha în favoarea d (9282 kg/ha vs. 8820 kg/ha). Kamparis la (d) a obținut 10064 kg/ha, iar la D, 8303 kg/ha.

Concluzii

Avem date, păcat că nu le folosim!

Dacă nu putem controla condițiile de creștere ale plantelor, atunci trebuie să le măsurăm.

Altfel, nu putem explica de ce în 2013, au fost cele mai mari producţii, cu cele mai puține precipitații și doza cea mai mică de azot.

Am putea spune că Marin Dedu a avut dreptate. Producţiile mediii la densitățile mai mici sunt mai mari decât la densitățile mari (sic!!!)

conferentiar univ. dr. Horia-Victor Halmajan

Related posts

Leave a Comment