Țară, țară vrem miere românească!
România a urcat în ultimul deceniu în topul celor mai importanți producători de miere de albine din Uniunea Europeană. Apicultorii români sunt în top alături de colegii din Spania și Ungaria.
Dar doar o mică parte din producție ajunge să fie vândută ca produse de calitate. Mai departe, mierea românească este amestecată cu cea chinezească, după care uneori se întoarce, în borcane frumos colorate, pe rafturile magazinelor. În rest, apicultorii se chinuie s-o vândă ieftin, repede și la vrac, la intermediari care apoi o exportă. Motivul: în România nu prea sunt fabrici care prelucrează mierea.
China este principalul producător de miere al planetei, obținând anual în jur de 300.000 de tone, fiind urmată la distanță mare de Argentina, Statele Unite ale Americii, Turcia și Ucraina (până la startul invaziei ruse), având fiecare producții în jur de 80.000 tone pe an.
Recordurile apicultorilor români au fost atinse în 2015 și 2018 când s-a obținut chiar cea mai mare producție de miere la nivelul statelor membre în UE, cu o producție de 35.000 de tone în anii respectivi. La nivelul pieței comune se produce cam 250.000 de tone de miere de albine.
2022 – un an prost pentru producătorii autohtoni
Răzvan Coman, apicultor, spune că 2022 a fost un an relativ modest prin faptul că producția de miere obținută la nivelul țării a fost la jumătate față de anii anterior.
În schimb, cheltuielile generate de condițiile climatice, care au determinat mai multe hrăniri realizate de apicultori în stupină, au crescut.
„Culturile de rapiță s-au dezvoltat doar pe jumătatea suprafețelor din anii anteriori. După rapiță a avut loc înfloritul salcâmului. În primăvară a fost frig, au fost ploi, salcâmul a fost calamitat în procent de 60%, apoi a venit această secetă cruntă, florile s-au ofilit. După salcâm ar fi trebuit să fie culesul la tei, dar, față de anii precedenți, a fost o lipsă totală a acestui cules”, ne povestește apicultorul.
„Anul acesta, doar cei care au deplasat familia de albine au obținut producție”, mai adaugă apicultorul.
Cu toate că floarea-soarelui nu a avut o dezvoltare spectaculoasă din cauza secetei, în jumătatea lui iunie ploile deja încetaseră, iar produțiile de miere au fost bune.
„Floarea-soarelui, dintr-un milion și ceva de hectare, mai mult de jumătate a fost ofilită şi nu s-a putut valorifica. Au fost și zone geografice unde s-a putut recolta ceva miere, dar nu la nivelul producției normale, în condițiile în care floarea-soarelui dă 40-45% din producţia medie anuală. În plus, consumul de miere al românilor este redus”, este și bilanțul făcut de Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România.
2022 este un an prost pentru producătorii autohtoni. S-a înregistrat o producție cu minimum 40% mai mică decât în anul precedent. Unii apicultori susțin că producția a fost chiar și cu 60% mai mică.
Val de scumpiri
Valul de scumpiri din ultima perioadă a determinat majorarea preţurilor la produsele obținute prin munca albinei.
„Preţul a crescut, nu ştiu, să spunem efectiv de la un 25 lei per kilogram, vorbim la preţul cu amănuntul, preţ pe care îl practică apicultorul, producătorul până la un 40 de lei, poate, în unele cazuri, un pic mai mult per kilogram. E posibil ca procesatorii să nu aibă efectiv de unde acumula cantităţile necesare pentru care au şi ei contracte la rândul lor şi vor oferi producătorului român un preţ corect”, susține Ioan Bănuleț, un apicultor din Giurgiu.
Seceta a fost un alt factor care a afectat producția. Apicultorii au sperat să fie ajutați de Ministerul Agriculturii, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
„Au fost alte sectoare agricole mai calamitate decât noi şi anul acesta nu vom primi ajutoare de minimis. Ceruserăm 40 de milioane de euro. Dacă se dădeau 10% erau 4 milioane de euro. Era bine şi 10%, având în vedere că, din iunie, noi le dăm siropuri şi turte albinelor, deci avem costuri”, adăugă și Ioan Fetea.
Importuri masive
Acesta mai subliniază că anul prost va face ca importurile de miere să crească, inclusiv în România. Într-un an bun, jumătate din cantitatea consumată de UE, undeva la peste 500.000 de tone este importată din China și Ucraina.
Chiar și în anii cu producții record pentru România, aproape jumătate din mierea comercializată în magazinele alimentare din marile orașe vin din import. Asta cu toate că am putea asigura consumul din producția proprie, spune Fetea.
De ce consumă românii atât de multă miere de import? Ne explică același Ioan Fetea.
Mierea scoasă din stupi nu poate fi vândută direct consumatorilor. Trebuie prelucrată. „Lipsa antreprenorilor care să prelucreze mierea albinelor îi obligă pe apicultori să își vândă mierea vrac. În schimb, noi cumpărăm marfă din China sau Ucraina, care are o calitate mult mai slabă”, ne spune acesta.
Circuitul mierii în economie
„Cea mai mare parte a mierii pleacă de la apicultori neprocesată, la un preț foarte mic. O exportă în Europa, din cauza faptului că nu avem procesatori de miere în România. Statul nu ajută cu chestia asta. De-aia se exportă mult vrac”, ne spune și apicultorul Bogdan Șoian
Exporturile de miere se ridică la 50% din producţia totală anuală de miere, de circa 30.000 de tone, conform datelor asociațiilor de specialitate. Mare parte din exporturile de peste 15.000 de tone ajung în Germania, în jur de 80%. Mierea românească mai este exportată și în Spania, țările nordice din Europa, dar și în Orientul Mijlociu.
În plus, Ioan Fetea atrage atenția că comercianții nu au obligația să precizeze cât la sută din mierea din borcan este românească. Mai exact, deși pe mai toate borcanele scrie „Miere din România”, Ioan Fetea are îndoieli că aceste produse au o concentrație mare de miere autohtonă. Asta pentru că, în opinia apicultorului, culoarea produselor de la raft diferă prea mult față de tipurile de miere realizate în România.
Există și fenomenul potrivit căruia puținii procesatori autohtoni importă miere din China și Ucraina, o amesteca cu cea din România și o exportă în UE. Legea etichetării nu îi obligă să treacă și proporțiile, ci doar țara de origine.
„Există si partea necurată a sectorului apicol, care ține de acei samsari, care vin și merg pe la toți producătorii care au sau nu au acte. Important e să aibă miere și să fie disperați să vândă”, ne spune și Gabriel Postolache, președintele cooperativei Stupinele Bistriței.
“Succesul este să închizi lanțul: de la producător la consumator prin cea mai scurtă cale și neapărat să nu faci rabat de la calitate. Trebuie să mergi cu albina în zona montană. Albinele mele nu văd culturi agricole”, precizează Bogdan Șoian.
după un material Europa Liberă
Cum adică nu poate fi vândută direct consumatorilor? Cum adica trebuie procesată? Ce să procesezi la miere?!
Prostia din capul …UNORA !
CE ESTE BRUT …NU ESTE BUN ….
numai ce trece pri PORTOFELUL ESCROCILOR ….este bun de consumat ….
Halal stire