Tânărul fermier Raul Marian Mărunțoiu din Sacele, Constanta își prezintă porumbul afectat de secetă și fără speranță de producție.
Aflat in mijlocul lanurile sale de porumb, Raul Marian Mărunțoiu spune că nici cultura de porumb nu va supraviețui secetei cumplite din acest an și asta pentru că semnele stării critice în care se află cultura sunt vizibile cu ochiul liber.
„In anul 2 de studii la Facultatea de Agricultura din cadrul USAMV Bucuresti, la disciplina Agrotehnică, domnul profesor Costică Ciontu ne explica graficul stadiilor de aprovizionare cu apă! In coada graficului se situa OFILIREA VĂDITĂ a plantelor, fiind acel prag de lipsă de apă dincolo de care plantele de cultură nu iși mai pot reveni, indiferent de precipitațiile care ar mai veni! La vremea aceea am vazut fotografii cu plante intr-o stare jalnica, stare pe care atunci am crezut-o greu de intalnit. Din păcate anul 2020 aduce pe viu aceasta stare critică de ofilire a tuturor culturilor, nefiind „iertate” nici macar culturile de porumb! Anul 2020 – un an complet ratat…”
Starea în care se prezintă cultura de porumb la acest moment este redata in filmuletul realizat.
”Anul 2020 este clar în momentul de față că este un an agricol ratat din absolut toate punctele de vedere. Seceta din acest an a fost și este atât de cumplită încât nicio cultură nu va supraviețui acestui an. Suntem într-un lan de porumb, care deși, în momentul de față, în a doua jumătate a lunii iulie, nu îmi ajunge nici măcar până la piept, eu nefiind cel mai înalt om. Este un porumb înființat în epocă optimă, la sfârșit de martie, început de aprilie, nu este un porumb înființat după întoarcerea culturii calamitate de grâu, orzoaică sau rapiță, nu. Doar că din cauza secetei cumplite, acesta nu s-a dezvoltat și iată că la jumătatea lunii iulie avem culturi de porumb a căror talie abia dacă atinge 80 de centimetri. După ce am pierdut în totalitate, culturile de grâu și de orzoaică, producțiile medii situându-se undeva la 400 de kilograme le hectar, vorbim atât de grâu, cât și de orzoaică, la un loc, iată că vine și rândul reprezentantului de primăvară al categoriei de cereale să moară în câmp din cauza deficitului hidric colosal. Vedem că acest lan de porumb este puternic afectat de secetă și de ce spun asta. În primul rând, cu ochiul liber putem să observăm că este o situație anormală deoarece în jumătatea lunii iulie nu te poți ascunde în acest lan, este undeva până la brâu, extrem de mic, piticit și îmbătrânit prematur deoarece la această talie extraordinar de mică, el și-a format deja paniculul ori în cazul de față, producția pe care o va putea da o astfel de plantă este infimă. Chiar dacă ar veni ploi consistente în momentul de față, mare ajutor nu va mai fi pentru că suntem deja trecuți de un stadiu mult prea avansat al ofilirii, vedem cum plantele se veștejesc efectiv în câmp și este foarte probabil ca în cazul acestei parcele nu vom ajunge la recoltare deoarece dacă nu primim ploi în 10-14 zile, acest lan de porumb se va usca, se va ofili cu totul și va pieri. Foarte, foarte mare este stresul hidric și asta se vede din cât de răsucite sunt frunzele în încercarea sa disperată de a-și conserva apa în organism. Pe lângă asta, vedem că deja frunzele sunt arse, sunt ofilite, pălite, sunt moarte, nu mai au culoarea verde, e deja un verde-galbui spre galben, se vede că suprafețe din ce în ce mai mari din frunze sunt afectate și încep să moară treptat. Vedem, de asemenea, că este și moale, pălit, nu mai are viață în el. Lucrul cel mai dramatic sa vedem daca găsim vreun știulete; nu gasim. Nu gasim absolut nimic! Este cazul multor plante din cultura de porumb din Dobrogea, de anul acesta, ele nu au legat, … din cauza arșiței pronunțate s-a produs și fenomenul de sterilizare al plantelor, polenizarea nu s-a făcut cum trebuie și astfe avem plante care nu au produs nici măcar un știulete. Iar plantele, la puținele plante care au produs ceva, vedem că este vorba de un știulete mic, subdezvoltat și care dacă nu primeste în curând apă se va opri din dezvoltare, planta neavând cu ce să-l susțină, popular se spune că frunza este bucătăria plantei. Ce producție să mai poată asigura frunzele, aparatul foliar, în momentul când sunt aproape galbene?”
Diferenta intre irigat si neirigat!
Mergem ”intr-o altă parcelă de porumb, situată la numai 500 de metri de parcela anterioară. Aici peisajul este cu totul altul. Ce s-a întâmplat? Această solă de 4,5 hectare am avut norocul să fie plasată lângă un curs natural de apă, pârâul local trecând fix prin capătul de est al solei. Profitând de aceast aspect, am aplicat acestei sole de 4,5 hectare două udări; Tin sa mentionez ca udarea s-a făcut deci din pârâul local, sisteme de irigații nu mai există aici, pe zonă, dar din pârâu, folosind două motopompe pe benzină am aplicat de două udări acestei culturi. Prima udare am făcut-o la începutul lunii mai, chiar în prima săptămână, prin aspersie, când porumbul avea cam patru frunze și a doua udarea a fost aplicată în a doua decadă a lunii iunie, pe rigole. Efectul se vede, diferența este de la cer la pământ. Vedem că talia acestor plante depășește chiar și doi metri, vedem că frunzele nu au un grad mare de răsucire, culoarea pe care o au este un verde intens, verde sănătos și ce este cel mai important este că observăm o legătură consistentă a acestor plante. Față de ce am văzut anterior, aici vedem un știulete cu adevărat dezvoltat, bine dezvoltat de dimensiuni mult mai mari. Mai mult decât atât, avem chiar plante care au câte doi știuleți pe plantă și știuleți bine dezvoltați. Iată importanța colosală a apei în agricultură”
Raul Marian Mărunțoiu
