Ultimul proiect al strategiei Farm to Fork (F2F), obținut de EURACTIV, prezintă câteva modificări notabile față de versiunea anterioară, inclusiv un accent pe posibilul rol al agriculturii in reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și asupra bunăstării animalelor.
Proiectul subliniază impactul creșterii animalelor asupra mediului, afirmând că „pentru a facilita modalitățile de reducere” a impactului asupra mediului și al climatului, Comisia Europeană „va facilita introducerea pe piață a aditivilor inovatori care contribuie la reducerea amprentei de carbon, poluarii apei și aerului și a emisiilor de metan din creșterea animalelor. „
De asemenea, se pune accentul pe bunăstarea animalelor, lucru despre care comisarul UE pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a fost anterior vocal.
Proiectul spune că executivul UE va revizui legislația privind bunăstarea animalelor, inclusiv în ceea ce privește transportul animalelor, în vederea actualizării acesteia pe baza ultimelor dovezi științifice, o va face mai cuprinzătoare și mai ușor de aplicat și, în final, va atinge un nivel mai ridicat de bunăstare a animalelor.
Un alt element nou în această ultimă versiune este acela că „Comisia va lua în considerare și opțiunile pentru etichetarea bunăstării animalelor”, justificând-o ca o modalitate de a spori oportunitățile pentru fermieri, deoarece consumatorii cer din ce în ce mai multe informații despre condițiile în care animalele a căror carne o mănâncă au fost crescuti si sacrificati.
La Consiliul Agrifish din 27 ianuarie, delegația germană a solicitat crearea unei etichete transparente și armonizate privind bunăstarea animalelor la nivelul întregii UE, argumentând că aceasta va „crește semnificativ încrederea consumatorilor în etichetarea produselor de origine animală”.
Această propunere a fost susținută de mai multe alte delegații, inclusiv Spania, Danemarca și Italia, aceasta din urmă afirmând că o astfel de etichetă ar ajuta „numărul tot mai mare de cetățeni” care ar dori cât mai multe informații despre bunăstarea animalelor pentru a lua decizii în cunoștință de cauză, pe langa aspectele nutriționale importante devenind si cele etice.
Vorbind la Consiliu, comisarul pentru sănătate Kyriakides a declarat că va lua în considerare propunerea delegației germane pentru etichetarea la nivelul întregii UE, spunând că propunerile care vor depăși normele și reglementările existente în materie de bunăstare a animalelor vor face parte din strategia Farm-to-Fork.
Captarea carbonului și pesticidele
Secventarea carbonului este considerată în document ca un alt „exemplu promițător de noi modele de afaceri ecologice”, recunoscând, de asemenea, că plățile prin politica agricolă comună sau din inițiative private precum piețele carbonului pot face ca practicile agricole relevante să fie satisfăcătoare financiar.
În acest scop, Comisia va dezvolta un „manual al producției de carbon din UE” pentru a cuantifica reducerile de emisii și eliminările de carbon în fermele și sistemele forestiere, relevă documentul.
Cum să sprijini cel mai bine captarea de carbon prin intermediul politicii agricole comune (PAC) post-2020, a fost principalul subiect de discuție al unei întâlniri informale cu miniștrii agriculturii, găzduită de președinția Consiliului finlandez în septembrie anul trecut.
Documentul adaugă că o „revizuire a programului de promovare a produselor agricole” va fi, de asemenea, realizată în vederea „îmbunătățirii contribuției sale la producția și consumul durabile.”
De asemenea, Comisia va „evalua cu strictețe” respectarea acordării de sprijin cuplat pentru venituri, în vederea îmbunătățirii durabilității sectoarelor sprijinite.
Subvențiile de lungă durată bazate pe producție, cunoscute sub numele de plăți cuplate, au fost nucleul plăților PAC înainte de reforma Fischler din 2003, care le-a redus ponderea.
Săptămâna trecută, EURACTIV a raportat că primul proiect al strategiei a specificat că obiectivele obligatorii pentru reducerea utilizării și a riscului pesticidelor chimice sintetice vor fi stabilite folosind controversatul indicator armonizat de risc 1 (HRI1), a cărui adecvare a fost contestată în trecut.
Cu toate acestea, cea mai recentă versiune nu face nicio mențiune despre HRI1, spunând că, în schimb, va „revizui Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, va îmbunătăți dispozițiile privind combaterea integrată a dăunătorilor și va promova utilizarea mai mare a modalităților alternative de a proteja recoltele împotriva dăunătorilor și a bolilor.”
Marketing responsabil
Proiectul recunoaște rolul cheie pe care îl joacă industria alimentară și a băuturilor din UE în influențarea alegerilor alimentare ale consumatorilor prin promovarea unor produse mai mult sau mai puțin sănătoase și durabile.
Ca atare, aceasta spune că pentru a asigura absorbția și furnizarea de produse agricole, pescuit și acvacultură durabile și pentru a reduce pierderile și deșeurile de alimente, Comisia va „revizui standardele de comercializare”, inclusiv cadrul legislativ privind indicațiile geografice.
Versiunea a mai spus că, pentru a promova astfel de practici și pentru a angaja industria alimentară într-un proces transparent și participativ, Comisia va „dezvolta în mod prioritar un Cod de conduită al UE și cadrul său de monitorizare însoțitor pentru practicile comerciale și de marketing responsabile.“
Principalul obiectiv al inițiativei Comisiei este stimularea reformulării alimentelor procesate, inclusiv stabilirea nivelurilor maxime pentru anumiți nutrienți și stabilirea profilurilor de nutrienți pentru a restricționa promovarea alimentelor cu conținut ridicat de sare, zahăr și / sau grăsimi.
Promovarea – prin mențiuni nutriționale sau de sănătate – a alimentelor bogate în grăsimi, zahăr și sare va fi restricționată pentru a îmbunătăți mediul alimentar al UE și pentru a facilita trecerea la alimente mai sănătoase.
