Dezamăgirea, nemulțumirea și teama fermierilor față de Acordul Verde sunt comune în toată Europa, nu numai la noi! Fermierii vor deveni ostaticii regulilor absurde. Uneori cred că viitorul sistem de plăți al UE va fi de natură diabolică, care va alimenta un curent fals-naționalist. Vom avea plăți directe de bază foarte scăzute, iar cele mai mari, care ar apropia fermierii români de media UE, vor fi destul de dificil de atins.
Cearta dintre fermele mari și cele mici / mijlocii trebuie să înceteze
Ideea de a pune capăt glorificării fermelor mari de producție, adică maximizarea profitului, nu este pe placul tuturor. Cred că modificările politicii agricole comune pot fi benefice pentru agricultura românească. Desigur, există amenințări care nu rezultă din esența problemei, ci din detalii.
O astfel de situație este, de exemplu, anunțul de a limita utilizarea îngrășămintelor chimice. Țările vechii UE consumă mult mai mult decât România. Dacă vorbim despre reducerea acestora mai degrabă țările din Europa de Vest ar trebui să limiteze utilizarea lor într-o măsură mai mare. România a primit subvenții mai mici, deoarece baza pentru calculul lor au fost recoltele noastre din cei mai grei ani pentru noi; acestea au fost comparate cu randamentele obținute în 15 țări la acel moment, datorită dozelor mari de fertilizare.
Fermele mari au fost sprijinite și favorizate de ani de zile. Sunt necesare pentru că joacă un rol important în economie. Dar economia are nevoie și de ferme familiale mici și mijlocii, care au fost uitate, și sunt responsabile pentru conservarea peisajului natural din mediul rural și protecția mediului, precum și pentru securitatea alimentară a țării, mai ales în cazul crizelor. Cu toții dorim ca mediul rural să-și păstreze specificul și peisajul. Cu toate acestea, costă bani, dar nu toată lumea este conștientă de aceasta.
Procesarea
În România avem probleme cu procesarea. Industria agroalimentară locală este practic lichidată și astăzi se află în mâinile multinaționalelor.
Nu va exista nicio îmbunătățire în agricultură dacă nu reconstruim procesarea locală și piețele locale. Aceasta face parte, de asemenea, din acordul verde, precum și sprijinul pentru așa-numitele lanțuri scurte de aprovizionare. Scurtarea drumului de la producător la consumator înseamnă să furnizăm consumatorilor produse proaspete și de calitate, dar și reducerea deșeurilor alimentare.
Agricultura românească, în special fermele familiale mici și mijlocii, se caracterizează prin tipul de producție agricolă – adică agricultura durabilă. Dezvoltarea acestor ferme este esențială!
Așa-numitele ecoscheme, așa cum le propune Green Deal, sunt soluții bune pentru fermierii care doresc să profite de fonduri suplimentare. Nu este vorba despre impunerea de soluții, ci despre crearea unor stimulente pentru ca fermierii să decidă, de exemplu, pentru a-și reduce doza de îngrășăminte. Acest lucru se întâmplă deja, iar fermierii sunt interesați de această formă de sprijin.
Calitatea vieții în zonele rurale
Zona rurală se va schimba, obiectivul este să se îmbunătățească semnificativ calitatea vieții în zonele rurale, dar acest lucru nu înseamnă că mediul rural va fi transformat în oraș. Vrem accesul la realizările moderne în domeniul aprovizionării cu apă, sistemele de canalizare, internet, dar și la mijloacele ecologice de transport rutier și feroviar, un sentiment de securitate și acces la bunurile culturale, dar fără o amenințare pentru peisajul natural sau a mediului. Dimpotrivă, va servi la conservarea acestuia prin transport ecologic, stații moderne de tratare a apelor uzate sau o utilizare mai mare a surselor regenerabile de energie.
Vor exista riscuri, așa-numiții ecologiști, sau mai bine zis pseudo-ecologiștii, care ar dori, de exemplu, să interzică reproducerea și creșterea animalelor în mediul rural. Ei nu înțeleg că fără producția animală nu va exista producția vegetală. Sunt sisteme de vase comunicante. Este important ca acestea să se echilibreze reciproc.
Vedem și amenințări ale unor locuitori noi la sat care vor să trateze aceste zone doar ca pe un loc de odihnă pașnică în sânul naturii. Cu toate acestea, oamenii care se mută în mediul rural trebuie să fie pe deplin conștienți de faptul că funcția principală a unui sat este producția agricolă. Prin urmare, trebuie protejați fermierii să desfășoare în mod liber lucrări agricole, la momentul oportun pentru agricultură, chiar și noaptea, nu cum visează noul venit.
Amenințarea reducerii producției agricole în Europa
Producția de alimente nu trebuie redusă „pentru a-i îmbunătăți calitatea”. Aceasta nu este doar o condiție pentru securitatea alimentară a Europei și a țării noastre, ci este o obligație morală a țărilor care au condiții bune pentru dezvoltarea agriculturii, iar România este o țară care poate produce mult. Până în 2050, populația mondială va atinge aproximativ 10 miliarde , prin urmare nu este permisă reducerea producției de alimente.
Agricultura ecologică
Nu este un panaceu să pretindem că agricultura ecologică este o alternativă. Este o nișă de piață care merită folosită, dar consumatorii nu sunt în stare să plătească mult mai mult pentru hrana ecologică. Consumatorii ar putea plăti pentru alimentele ecologice cu 20-30 la sută mai mult decât pe cele convenționale, dar acoperă aceste procente costul de producție al fermierului?
Profitabilitatea producției ecologice depinde, printre altele, de prețurile obținute. Prin urmare fermele mici, familiale, vor fi în curând afectate de necesitatea de a îndeplini cerințele acordului verde și investițiile enorme legate de acesta. Cei care au inventat acordul european european nu au idee despre agricultură și nu s-au consultat cu fermierii.