Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027, partea a XI-a
OBIECTIVE PRIVIND IMPLEMENTAREA DEZVOLTĂRII
Dezvoltarea sectorului agricol este o etapă extrem de importantă în orice plan de măsuri pentru agricultură, iar aceasta trebuie stimulată în funcție de domeniile care se pot preta cel mai bine pentru a satisface cerințe reale ale pieții interne în primul rând și apoi externe.
Dacă se ia ca baza de analiză evoluția balanței comerțului cu produse agricole ale României în ultimii 5 ani, vom constata că dezechilibrele care se accentuează pe an ce trece sunt în domeniul mărfurilor procesate, sau în amontele produselor procesate, grupate pe sectoare agricole:
SECTORUL HORTICOL – LEGUME, VIE, POMI, ARBUȘTI FRUCTIFERI
– Procesare legume – pastă de tomate, suc de roșii, conserve de legume, legume congelate instant, cartofi pentru fast foods, snacksuri de cartof, porumb dulce conservat, boabe de porumb dulce, etc – deficitul balanței depășeste 300 milioane euro anual doar cererea internă, fără să luăm în calcul exporturile.
– Procesare sucuri de fructe – aici trebuie să avem în vedere dezvoltarea sectorului prin căteva pârghii:
- Supraimpozitarea sucurilor acidulate gen cola, etc;
- Campanii de promovare a sucurilor naturale, inclusiv cu programe pentru acordarea în scoli în mod subvenționat;
- Stimularea investițiilor în aceste domenii prin facilități de creditare, ajutoare de stat sau fonduri europene;
– Procesare compoturi, paste pentru alimentație copii mici – în general din fructele apreciațe de piață a fi superioare, gen piersică, caisă, prune, etc;
– Procesare dulcețuri, magiun cu mărci tradiționale recunoscute – identificarea de rețete și zone specifice care pot fi acreditate și protejate prin denumiri de origine. Am în vedere în special dulcețurile de vișine, cireșe, prune, caise, etc;
– Procesarea rachiurilor de fructe și a lichiorurilor – în special din fructe considerate speciale, cum ar fi rachiurile de prună, caisă, vișină. La fel pentru lichioruri, fructele considerate mai speciale, gen vișină, cireșe, caisă, piersică;
– Înființare de plantații cu cerere sporită la intern sau export – cireșe, vișine, struguri de masă, mere, etc – aici trebuiesc avute în vedere și stimularea spațiilor de păstrare.
– Stimulare înființare ferme de câmp pentru producerea de legume – pentru procesare ă roșii, vinete, ardei, rădăcinoase, cartofi, etc
– Stimulare înființare capacități de selectare și depozitare pe termen mediu – depozite de frig în toate zonele de producție.
– Stimulare dezvoltare sector de sere încălzite – atât pentru legumicultură, dar și pentru floricultură, cu impact în asigurarea diversității producerii de legume în sezoanele de iarnă.
SECTORUL ZOOTEHNIC
– Stimularea fermelor de reproducție pe speciile deficitare – am în vedere în special sectorul suin și avicol, apoi vaca de carne, oaia cu rasele de carne, caprele rase de lapte. Deficitul la toate speciile este foarte mare, dar în special la sectorul suin unde la acest moment suntem dependenți de importul de purcei pentru îngrășat;
– Stimularea fermelor cu efective de rase autohtone – am în vedere aici rasele autohtone de porc (mangalița, Bazna), oaie (Cap Negru de Teleorman, merinos de palas, tigaie ruginie, etc), rase capre (Albă de Banat, etc),
– Stimularea unităților de procesare tradițională aferente fermelor dar cu capacități de procesare medii – dar cu produse specifice și protejate, care să permită crearea de produse cu valoare mare adăugată. Se poate avea în vedere procesarea porcilor în mod tradițional, brânzeturi specifice, cu accent pe brânzeturi maturate care pot avea piață de export, altele.
– Stimularea sectoarelor cu oportunități de export de proximitate –gen porc, vită de carne, berbecuți, pui, etc. Numai la porc înregistrăm un deficit în balanța comercială de peste 700 milioane de euro.
SECTORUL DE CULTURĂ MARE
– Stimularea culturilor proteice – aici avem în vedere două direcții complementare:
- Dezvoltarea suprafețelor în special de soia, lucernă, mazăre de toamnă, leguminoase de nișă (năut, lupin, bob, etc)
- Dezvoltarea suprafețelor de producție fasole uscată pentru intern și export;
- Dezvoltarea capacităților de procesare soia pentru obținere de ulei și sroturi;
- Dezvoltarea capacităților de deshidratare a lucernei pentru intern sau export în țările arabe în special, dar și China;
– Stimularea culturilor semincere – România are tradiție și o poziție importantă pe piața producătorilor de sămânță și am în vedere cele de cereale păioase, floarea soarelui, porumb și soia. Dar pe lângă dezvoltarea sau stabilizarea acestora, trebuie să avemîn vedere dezvoltarea producerii de:
- Semințe de plante furajere, cu cerere foarte mare la export.
- Semințe de plante medicinale și aromatice;
- Dezvoltarea suparfețelor de floarea soarelui și porumb;
– Stimularea producției de culturi de nișă:
- Plante aromatice și medicinale, inclusiv în sistem ecologic;
- Plante în sistem ecologic – toată gama de cultură,
- Porumb pentru amidon;
- Floarea soarelui high oleică;
- Culturi pentru hrana păsărilor de companie – este nevoie de mei, dughie, floare de păsărele, etc.
CITESTE SI:
Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (I)
Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (II)
Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (III)
Stabilitate pentru sectorul agricol – Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (IV)
Dezvoltarea exploatațiilor agricole – Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (V)
Căi de atingere a stabilității sectorului agricol – Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (VI)
Contracte de arendare pe minim 10 ani – Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (VII)
Infiintarea unui pol (societăți) de asigurare a riscurilor pentru agricultura
Eliminarea impozitului pe venit pentru salariații din agricultură si alte masuri de dezvoltare a agriculturii
Definirea fermei de familie și a celei comerciale
Autor: Dr. Ing. Ștefan Gheorghiță – fermier (va urma)
